Pensionarul comunitar roman din Germania-Austria-Franta-Belgia-Marea Britanie-etc.

Motto: 

Ce poate face un pensionar si nu poate face un angajat?

                                                           Raspuns:  „Sa zimbeasca luni dimineata!”

Planeta imbatraneste… 

Nu se stie prea bine cine detine recordul longevitatii pe planeta. S-a vorbit  de o indoneziana, dar care in prezent nu mai are acte, s-a vorbit apoi de o frantuzoica, dar care a murit in 1997, acum se spune ca o japoneza detine recordul absolut la cei 122 de ani ai sai. Cert este faptul ca in anul 2015 numai in Japonia existau  peste 59.000 de persoane centenare din care 87 la suta erau femei. Se estimeaza ca pana in anul  2030 populatia centenara a planetei ar putea ajunge la un million. Aceasta crestere aproape exponentiala se datoreaza faptului ca la ora actuala, se adauga in fiecare an cate 3 luni la durata medie de viata a unui om. In acest context declaratia  gerontologului britanic Aubrey De Grey care afirma ca prima persoana care va trai pana la 150 de ani s-a nascut déjà este destul de convingatoare. Afirmatia lui se bazeaza pe faptul ca specialistii de miine vor avea in urmatoarele decenii toate mijloacele necesare pentru a „trata” imbatranirea organismului nu numai la nivelul organelor interne, cit si la nivel celular.

Fiindca in cuprinsul acestei lucrari vom vorbi in permanenta despre persoane adulte. persoane virstnice si persoane batrine, prima problema pe care ar trebui sa o lamurim este ecartul de virsta in functia de care se face diferentierea dintre aceste categorii de persoane.  Dupa studii indelungate,  Organizatia Natiunilor Unite si Organizatia Mondiala a Sanatatii au propus urmatoarea varianta de clasificare a persoanelor în functie de vârsta:

  • persoana cu virsta cuprinsa intre 0 si 14 ani este considerata copil;
  • persoana cu virsta cuprinsa intre 15 si 18 ani este considerata adolescent;
  • persoana cu virsta cuprinsa intre 19 si 25 de ani este considerata tinar;
  • persoana cu virsta cuprinsa intre 26 si 65 de ani este considerata adult;
  • persoana cu virsta cuprinsa intre 66 si 75 de ani este considerata persoana vârstnica;
  • persoana cu virsta cuprinsa intre 76 si 90 de ani este considerata persoana batrina;
  • persoana cu virsta de peste 90 de ani este considerata persoana longeviva;

 batrinul continent imbatrineste…

batrini de azil

Conform rezultatelor unui raport din 2014  al Agentiei Moody’s, populatia Europei imbatraneste intr-un ritm fara precedent in istorie. Astfel, pana in anul 2020, 12 tari europene vor avea  20% din cetateni trecuti de virsta de 65 de ani.  Acest procent a fost deja atins chiar in clipa de fata de Germania, Italia, Grecia si Finlanda, iar inca opt tari, printre care Franta, Spania, Marea Britanie si Suedia vor atinge acest prag pana in anul 2020.

        …dar, cel mai repede, imbatrineste Romania

In Romania existau in 2014 peste 2600 de centenari potrivit listelor electorale pe care erau inscrisi votantii la alegerile prezidentiale. Datele statistice certifica ca, in prezent, unul din șapte români are peste 65 de ani, iar specialistii afirma ca in 2030 se va ajunge la un raport de 1 la 5 persoane, iar în 2060 – la 1 din 3!  Veti spune ca nu ar trebui sa ne intereseze prea mult ce se intimpla in 2050 sau 2060 cu batrinii Romaniei, fiindca cei mai multi dintre noi, scriitorii si cititorii acestor rinduri, vom fi persoane “iesite din sistem”, conform  unei expresii consacrate in domeniu. Dar, in economia globala in care traim, imbatrinirea planetei, a Europei si, implicit, a Romaniei incepe insa sa aiba efecte inca de acum asupra noastră, incepind cu sustenabilitatea viitoare a sistemelor de pensii si terminind cu protectia fizica si sociala a intregii comunitati.

O alta informatie alarmanta este faptul ca, in Romania, anul 2015 a fost al 23-lea an de declin demografic, adica un an cu mai putine nasteri decit decese, rezultate care conduc cum era si firesc la o crestere in virsta a intregii populatii. Potrivit unui recent raport sociologic, virsta medie a populatiei din Romania este in prezent de 40 de ani si va ajunge la 46 de ani în 2030 şi la 52 de ani, în 2060.

Pe linga scăderea accentuată a natalităţii si  cresterea virstei mortalitatii, Romania se confruntă cu o problema proprie, care nu exista in alte state: migraţia masivă a românilor adulti în străinătate. Este de la sine inteles ca acesti adulti, aceste persoane active fac copii, dar acesti copii nu se mai nasc in Romania, ci in Italia, Spania, Germania si Marea Britanie.  Datorita acestor 3 factori (natalitate-mortalitate-migratie), tara noastră se află în top cinci state membre ale Uniunii Europene care vor cunoaşte, în următoarele decenii, cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populaţiei. De altfel, în urma recensământului efectuat in 2011,  Institutul Naţional de Statistică, a certificat aceasta tendinta generala aratind că România are cu două milioane de locuitori mai puţin faţă de recensământul efectuat în anul 2002 si, pe deasupra mkedia de virsta a aceastei populatii este cu 3 ani mai mare decit la inceputul mileniului.

Ce ar trebui sa faca Europa?

Specialistii apreciaza ca imbatranirea demografica a Uniunii Europene  va cauza scaderea populatiei active, iar acest fapt va afecta cresterea economica si va dezechilibra sistemele actuale de pensii. In consecinta, U.E. a inceput sa caute solutii cit mai viabile pentru diminuarea acestui proces de imbatrinire colectiva si eliminarea treptata a efectelor lui. Printre solutiile propuse sunt:

  1. cresterea virstei de pensionare;
  2. completarea ”populaţiei active economic” cu imigranţi extracomunitari;
  3. cresterea productivitatii muncii si, deci, cresterea salariilor persoanelor active care ar putea varsa astfel sume mai mari la fondurile de pensii nationale;
  4. introducerea tinerilor pensionari in programe voluntare de prelungire a perioadei active.

Din pacate, cele 4 solutii europene nu sunt solutii magice. La fiecare dintre ele apar fel de fel de probleme. Sindicatele occidentale se opun, in general, cresterii virstei de pensionare, imigrantii extra-comunitari nu sunt prea doriti in Europa fiindca dupa ultimele evenimente de la Paris, Koln si Bruxelles populatia autohtona isi simte siguranta fizica si sociala amenintata, cresterea productivitatii muncii asigura, in general, salarii mai mari, dar micsoreaza numarul de locuri de munca ceea ce va duce in final la un rezultat nul al acestei masuri. In privinta celei de a patra masuri, referitoare la „introducerea tinerilor pensionari in programe voluntare de prelungire a perioadei active” sunt putine lucruri de spus: in Vestul Europei sunt greu de implementat, iar in Romania sunt inexistente.

Ce ar trebui sa faca Romania? 

Romania ar trebui sa urmareasca aceleasi 4 obiective ca si Uniunea Europeana, dar solutiile romanesti la aceste variante nu sunt prea viabile.  Astfel, s-au luat masuri de crestere a virstei de pensionare, insa calendarul de implementare este destul de lent, fiecare privat roman incearca sa isi mareasca productivitatea muncii, dar, in acelasi timp, isi restructureaza si personalul angajat, iar  extracomunitari doritori sa munceasca in Romania sunt putini si slabi pregatiti. Conform estimărilor, numărul necesar de imigranti pentru sustenabilitatea sistemului de pensii actual in Romania ar fi de 2,5 milioane până în 2025 si de 3,5 milioane până în 2035 (când se va înregistra vârful volumului de pensionari romani– peste 7 milioane de persoane in Romania ). Este insa  greu de crezut ca se vor atinge la termenele mentionate aceste plafoane, iar chiar daca se vor atinge, ultimele evenimente din Uniunea Europeana ne demonstreaza ideea ca solutia imigrantilor asiatici sau aficani nu este prea benefica.

In paralel, in baza unui serios proiect de tara, Romania ar putea sa mai incerce alte 3 masuri:

  • crearea unor conditii corespunzatoare pentru intoarcerea in tara a populatiei fertile romanesti;
  • imbunatatirea cadrului economic intern astfel incit numarul locurilor de munca sa creasca;
  • convingerea pensionarilor romani (si chiar europeni) ca solutia cea mai economica a vietii lor de pensionar este in …Romania.

Desigur ca la intrebarea „ce facilitati ar multumi pe cetatenii romani activi din vest pentru a se intoarce in Romania?” inca nu exista niciun raspuns. Nici raspunsul la a doua intrebare nu este cunoscut de catre actuala guvernare. Cea de-a treia masura este  greu de realizat fiindca este foarte dificil sa aduci pensionarul roman sa traiasca in Romania daca toata familia sa traieste peste hotare si este si mai greu sa il convingi pe pensionarul german, fara familie, sa traiasca in Romania. Si totusi,  ar putea fi posibil…

In cuprinsul acestui material, noi ne vom margini sa cautam cele mai bune solutii pentru viitorul pensionar roman si vom incepe asa cum este si firesc cu analiza situatiei actuale atit in Romania cit si in celelalte state din Uniunea Europeana.

Problemele viitorilor pensionari europeni  

      In urma cu 10 -15 ani, la orizont, au aparut  mari probleme pentru pensionarul european. Cu fiecare zi care trece aceste probleme se amplifica si pun in pericol sustenabilitatea sistemelor de pensii si de asigurari medicale. Managerii celor doua sisteme ar fi foarte linistiti daca pensionarul european ar muri in ziua in care face cererea de pensie. Numai ca acest lucru nu se prea intimpla si cind si-au dat seama de realitate, guvernele nationale, conducerea Uniunii Europene, organizatiile europene si mondiale de sanatate au inceput sa faca tot felul de socoteli pentru gasirea unor solutii rapide pentru sustenabilitatea actualelor sisteme de asigurari sociale. In analizele si propunerile lor,  specialistii guvernamentali, europeni si mondiali  au folosit citiva indicatori statistici cum ar fi speranta de viata la nastere, speranta de viata sanatoasa, numarul de pensionari, numarul de angajati, procentele de contributie, etc. In paginile care urmeaza ne-am propus sa prezentam sintetic atit analizele curente cit si propunerile specialistilor pentru viitorul mediu si apropiat.

  1. Speranta de viata la nastere

Cit timp va incasa pensie un pensionar  european ?  Aceasta este intrebarea la care nimeni nu poate raspunde. Longevitatea pensionarului este o problema stringenta care streseaza in permanenta  atit impricinatul, cit si rudele apropiate ale acestuia. In paralel insa, sistemul de asigurari sociale, care a fost creat special pentru a asigura sanatatea si veniturile batrinilor din Uniunea Europeana,  este obligat sa studieze temeinic aceasta problema si sa gaseasca solutii pentru rezolvarea ei. In acest scop, de-a lungul timpului au fost inventate diferite indicatoare statistice care cuantifica sintetic sanatatea unei colectivitati umane,  conditiile de locuit, asistenta medicală din regiune, nivelul cultural al individului si colectivitatii din care face parte, contextul national si international, precum  si relatiile sociale.

Unul dintre acesti indicatori este speranta de viata la nastere, un instrument statistic care isi propune sa aprecieze cit mai exact durata de viata a unui om dintr-o anumita regiune a Europei. Pentru a aprofunda studiul la aceasta problema, specialistii statelor europene folosesc un model matematico- statistic numit tabela de mortalitate.  Astfel, luind in considerare noile progrese in medicina, asistenta medicala si sociala, pentru deceniul II al secolului 21 ( 2021-2030) se estimeaza ca un cetatean european, ar putea trai:

– 86,2 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Marea Britanie ( barbatul 84, femeia 88);

– 85,5 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Germania ( barbatul 83, femeia 86);

– 84,9 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Franta (nu sunt informatii pe sexe);

– 84,5 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Italia, Danemarca si Suedia (nu sunt informatii pe sexe);

 – 84 de ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Austria ( barbatul 83, femeia 85);

 – 83,2 de ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Belgia, Olanda sau Grecia ( nu sunt informatii pe sexe );

– 78,1 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Romania ( nu sunt informatii pe sexe );

– 77,9 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Ungaria ( nu sunt informatii pe sexe );

– 77,3 ani daca ar fi fost nascut si ar fi muncit in Slovacia ;

Bineinteles ca aceste date sunt estimative, fiindca  cifrele precise le vom afla abia peste 35-45 de ani atunci cind se va stinge  in totalitate generatia nascuta prin anii 1945-1950. Dar cert este un lucru: astazi oamenii mor mai greu decit ieri si miine vor muri mai putini decit au murit astazi.  Referitor la aceasta analiza sunt 2 observatii de facut:

  • avind in vedere cifrele rezultate de la recensamintul din 2011, vom constata ca aceasta crestere a sperantei de viata in Romania pentru urmatorul deceniu este de 3-4 ani, fapt care se explica prin progresele medicinei si ale asistentei sociale;
  • cresterea sperantei de viata in Romania este una din cele mai mari din U.E. (ne intrece Ungaria si Letonia), ea cifrindu-se in anul 2060 la 6,8 ani fata de cea de astazi, in vreme ce celelalte tari vor avea cresteri ale sperantei de viata mai mici (Belgia si Germania 5,1, Spania 4,8, Franta 4,5. s.a.m.d. )

Analizind cifrele la rece, vom observa ca scazind virsta standard de pensionare din virsta medie de viata rezulta ca un pensionar englez (barbat) incaseaza pensie 19 ani, un danez 17 ani, iar un barbat roman 13 ani. Teoretic, aceste cifre sunt suportabile de catre sistemele de pensii. Dar numai teoretic, fiindca de fapt, realitatea practica este cu totul alta. Cetatenii europeni ies mai devreme din cimpul muncii si obtin mai repede statutul de pensionar.  Astfel, folosind diverse facilitati (pensie de invaliditate, pensie anticipata) belgienii ies din cimpul muncii la 61,6 ani fata de 65 cit este virsta statutara de pensionare, germanii la 61,7 fata de 65, spaniolii la 62,6 fata de 65, italienii la 63 fata de 65 , englezii la 63 fata de 65 si asa mai departe astfel incit la nivelul Uniunii Europene se realizeaza o virsta medie de iesire de pe piata muncii la 61,4 ani. Aceste pensionari devansate  corelate cu cresterea in virsta a beneficiarilor afecteaza grav sistemele europene de pensii. Tocmai de aceea, in prezent toate guvernele europene au inceput sa mareasca treptat  virsta de pensionare. Unele chiar au si reusit sa implementeze aceasta crestere, astfel ca in anul 2020 virsta de pensionare in Marea Britanie va fi de 68 de ani, in Danemarca, Italia, Olanda de 67 de ani, iar femeile din Germania se vor pensiona la aceeasi virsta cu barbatii, adica 67 de ani.  Procesul este inca la inceput, dar socoteala este cit se poate de clara: pentru a incasa 20 de ani de pensie, cetateanul european trebuie sa munceasca 40.  

Ei bine, conform Eurostat si  Eurofond, varsta la care s-au pensionat pina acum romanii este de 56 de ani si o luna cu aproape 9 ani mai devreme la barbati si 4 ani la femei decit virsta standard de pensionare. Aceasta este cea mai mica varsta de pensionare din toata Uniunea Europeana. In consecinta, un barbat nascut in 1950 in Romania, care a muncit si s-a pensionat in 2006 va incasa pensie pina in 2028, ceea ce inseamna 22 de ani, iar o femeie care s-a pensionat la 50 de ani, invocind un handicap va primi 28 de ani pensie si chiar mai mult. Cunoastem insa si mii de cazuri de pensionare in Romania la virste mult mai fragede.( 48, 47 sau chiar 45 de ani).  Situatia este destul de neagra atit pentru sistemul romanesc de pensii, cit si pentru pensionarul corect care a iesit la pensie la limita de virsta legala.

  1. Speranta de viată sănătoasă

Comisia Europeana si Eurostat determină si publică date nu numai  asupra sperantei de viată la nastere, ci si asupra  întinderii segmentului de viată sănătoasă însemnând numărul mediu de ani pe care un nou născut  este de asteptat sa-i trăiască având o bună sănătate.  Acest indicator se foloseste la monitorizarea stării de sănătate a unei comunitati si a progresului în domeniul asistenţei medicale ( acces la servicii de calitate, viabilitatea sistemului, etc). Mai pe intelesul nostru, viata unui om se imparte in doua:

-perioada de viata in care un om nu are nevoie acuta de ingrijiri medicale, este sanatos in general, activitatea sa lucrativa desfasurindu-se in conditii normale ( racelile, durerile de dinti, imbolnavirile usoare nu se pun la socoteala);

-perioada de viata in care un om are nevoie acuta de ingrijiri medicale, iar activitatea sa lucrativa sufera, desfasurindu-se in conditii mai dificile sau chiar de loc.

S-au facut diverse anchete medicale pe diferite esantioane, mai mari sau mai mici, s-au facut analize si s-au studiat statistici. Concluzia generala este:

– pentru un barbat din Uniunea Europeana problemele de sanatate incep cu 16 ani inainte de moarte;

– pentru o femeie din Uniunea Europeana problemele de sanatate incep cu 21 de ani inainte de moarte.

Acestea sunt mediile europene bineinteles fiecare tara avind alte valori care au insa oscilatii mici de 1 an, maxim 2 in functie de durata vietii.

In Romania insa problemele de sanatate pentru un barbat incep cu 13 ani inainte de moarte iar pentru o femeie inainte cu 21 de ani, mai concret raportindu-ne la situatiile recensamintului din 2011, atit femeile cit si barbatii au o speranta de virsta sanatoasa de 58 de ani, asadar cu 4 ani mai mica decit media Uniunii Europene.

 Cum interpretam aceste date? 

Daca le interpretam din punctul de vedere al autoritatilor guvernamentale putem observa ca sistemul de asigurare al sanatatii este pus sub presiune de orice barbat sau femeie din Romania care a depasit 58 de ani si solicita vizite medicale, spitalizari, operatii complicate, medicamente compensate, tratamente balneare…

Daca interpretam insa aceste date din punct de vedere propriu persoanei noastre ajungem sa ne punem citeva intrebari de natura existentiala:

  1. Daca eu, barbat fiind, mor ( conform statisticii) la 72 de ani pina la ce virsta trebuie sa muncesc? ( nu va alarmati prea tare pentru cei nascuti dupa anul 1950 mai adaugati vreo 3-4 ani la virsta decesului). Oricum ar fi, care este raspunsul la intrebarea de mai sus?
  2. Daca eu, femeie fiind, mor (conform statisticii) la 78 de ani pina la ce virsta trebuie sa muncesc? (aceeasi mentiune ca mai sus pentru femeile nascute dupa 1950)
  3. Daca sunt pensionar comunitar in ce tara ma pensionez prima oara ? In tara in care are 63 de ani virsta pentru pensionare fara penalitati sau in tara care are 67 de ani virsta legala pentru pensie completa?
  4. Daca sunt bolnav de diabet, de inima sau de plamini unde ma stabilesc pentru a  beneficia de un sistem medical corespunzator si un mediu inconjurator favorabil sanatatii mele?
  5. Cit trebuie sa-mi ajut copii si ce bogatie trebuie sa adun ca sa fie toata lumea multumita?
  6. Citi bani pot sa iau in Paradis si la ce paritate se face acolo schimbul in moneda locala?

Intrebarile pot fi nenumarate si fiecare dintre dumneavoastra le va gasi la timpul potrivit. Noi vom continua cu a treia mare problema a pensionarului european.

      3. Numarul nou nascutilor scade, numarul pensionarilor creste 

De vreo 2 decenii, in lumea occidentala a aparut o teorie:   prosperitatea scade natalitatea. Este valabila si reala. O viaţă mai îndelungată indică o societate sănătoasă şi prosperă, însă aceasta devine problematică atunci când se combină cu o rată scăzută a natalităţii. 

Cind guvernele vest europene au inteles pericolul ca populatiile lor ar putea sa scada si sa imbatrineasca in acelasi timp, au  incercat sa stimuleze cresterea natalitatii pe mai multe cai. Se pare ca englezii si francezii au avut un oarecare succes si natalitatile si-au revenit incet-incet.  Astfel, în Marea Britanie o femeie naşte, în medie, 1,98 copii, iar in Franţa  2,03. In Romania insa, rata  de fertilitate a femeilor a scăzut în România de la 1,8 copii în 1990 la 1,3 copii în 2011.

Ceea ce nu se spune insa  este ca foarte multi copii romani se nasc in strainatate. Zilnic, pe site-urle noastre,  luam cunostiinta de tot felul de situatii cu copii romani nascuti in strainatate, ceea ce ne ofera convingerea ca o mare parte din populatia fertila a Romaniei traieste in afara tarii.

Aprofundind analiza noastra in zona Germaniei aflam ca din cele 245.248 de persoane inregistrate in 2015 in Deutschland,  12.531 sunt minori, 19.260 sunt pensionari si 225.988 sunt persoane active din care 159.316 au sub 40 de ani, ceea ce inseamna ca sunt inca la virsta normala a fertilitatii. Opinia mea personala ca aceste cifre sunt sub cifrele reale, dar daca totusi le dam crezare fiindca altele nu avem, vom constata, in urma unor socoteli simple, ca mamele din Romania vor spori populatia Germaniei cu peste 15.000 de copii in urmatorul deceniu. Cifra cu nou nascutii romani in Marea Britanie va fi asemanatoare cu cea din Germania, dar va fi mai mica decit cele din  Italia si Spania, unde la ora actuala traiesc colectivitati mai mari de cetateni romani. Daca adunam insa la aceste sume si cifrele din Austria, Belgia, Franta, etc vom constata ca toata aceasta populatie viitoare din Diaspora poate fi mai mare decit numarul nou nascutilor din Romania. Vom ajunge astfel la concluzia ca peste 20 de ani nu va mai acea cine sa munceasca in Romania pentru plata viitorilor pensionari. Problema nu este prea stresanta pentru mine, fiindca eu va voi veghea la acea vreme din ceruri, dar poate fi stresanta pentru toti cetatenii romani care au acum 40 de ani si vor trai atunci pe plaiurile mioritice.

4.Scaderea actualului nivel de trai

Presa economica germana a atras in numeroase rinduri atentia asupra faptului ca in viitorul apropiat pensionarii germani ar putea fi nevoiţi să trăiască de pe o zi pe alta. Statisticile sunt alarmante: 20,5 milioane de pensionari in Germania din 83 de milioane de locuitori, cei mai multi au pensii sub 1000 de euro pe luna, 760.000 de pensionari germani trecuti de 65 de ani muncesc part time pentru suplimentarea veniturilor, iar din acestia peste 120.000 au virste mai mari de 75 de ani. Categoria cea mai afectata vor fi femeile care au muncit vreme indelungata cu salarii mici sau jumatate de norma, ele pot avea o pensie de numai… 250 -300 de euro.

Mult mai afectate de sărăcie sunt imigrantele. Studiile au arătat că, în anul 2010, rata sărăciei în rândul femeilor de peste 65 de ani cu rădăcini străine a fost de şapte procente, faţă de 2,4 procente în cazul femeilor germane. Autorităţile încearcă să găsească noi soluţii pentru combaterea problemei sărăciei în rândul seniorilor.

Este clar ca in aceste conditii generale, generatia care are astazi 40-45 de ani este preocupata din ce in ce mai mult de pastrarea nivelului actual de viata si dupa pensionare. Ceea ce este aproape imposibil, fiindca mai mult de 50 la suta din germani sunt chiriasi si chiria nu se poate plati din pensie. Recent o analiza facuta de Bundesbank a demonstrat ca patrimoniul gospodăriilor germane este mai mic decit a celorlalte gospodarii din Europa. Analiza a inflamat pe toata lumea si s-au gasit multi contestatari ai acestei statistici, dar s-ar putea sa fie adevarat.  Patrimoniul mediu al unei gospodarii germane ar fi de numai 51.400 de euro, respectiv de două-trei ori mai puţin decât în Franţa, Spania sau Italia.  Fiindca chiria nu scade o data cu intrarea in pensie, o parte din acesti oameni doresc sa-si faca o casa, dar, din pacate, la virsta pe care o au,  bancile nu ii mai imprumuta. In concluzie, situatia materiala a viitorilor pensionari germani nu este prea roza.

  Valoarea pensiei actuale in Romania 

La finele lunii ianuarie 2016 in Romania existau 5.120.321 de pensionari, din care 3.810.675 iesisera la pensie la limita de virsta, diferenta de 1.309.646  fiind persoane care s-au pensionat anticipat, aveau pensie de urmas, erau  pensionati in urma unei invaliditati sau beneficiau de pensie sociala. Desi, ultimele statistici ale Ministerului Muncii ( ian 2016) stipuleaza ca pensia medie a celor 5 milioane de pensionari a fost de 886 lei pe luna , noi vom ignora informatia, fiindca valoarea ei  este  afectata de pensile obtinute anticipat sau cele sociale, ale unor oameni care n-au muncit niciodata sau au muncit foarte putin. Ori, la aceasta ora,  cind incepem sa dezbatem problema pensiei comunitare,  ne intereseaza pensia standard rezultata in urma unei vechimi complete in munca. In aceasta idee, am studiat din nou statisticile si am ajuns la concluzia ca in ianuarie 2016, valoare medie lunara a celor  3.810.675 de pensii standard  a fost de 998 de lei , aproximativ 220 de euro la paritatea de astazi euro-leu.

Majoritatea pensionarilor din Romania sustin ca acesta pensie este extrem de mica. Si, in consecinta, prin reprezentantii sau asociatiile lor propun un set de masuri care ar putea duce la majorarea pensiilor. Cele mai importante dintre acestea sunt:

1.Cresterea graduală a punctului de pensie cu  2% anual, astfel încât să se ajungă peste 5 ani ( 2021) la valoarea de 45% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din Romania.

 2 Ridicarea plafonului de scutire  a pensionarilor pentru contributia la fondul de sănătate  de la 740 de lei (cât este în prezent) la nivelul sumei de 1000 lei; multi pensionari nu considera justificate aceste retineri sustinind ca dinsii au contribuit la acest fond pe toată durata vieții active.

3. Identificarea si promovarea de locuri de munca destinate persoanelor vârstnice;

Si totusi… citeva vesti bune pentru viitorii pensionari romani

Cresteri succesive ale pensiei romanesti in 2017

borcan-cu-pensie-comunitara-socinroIn ianuarie 2017, pensiile din sistemul public s-a majorat datorită creșterii punctului de pensie de la 871,7 lei ( cit a fost anul trecut) la 917,5 lei anul acesta. Incepind cu luna februarie 2017, pensionarilor nu li se vor mai opri bani pentru contribuția la sănătate,iar cei care au pensii pina la 2000 de lei vor scapa si de plata impozitului pe pensie. Aceste doua modificari legislative vor aduce cresteri ale pensiei nete intre 150 si 250 de lei pentru persoanele care au pensii cuprinse intre 1100 si 2000 de lei si de 250-400 pentru persoanele care au o pensie mai mare de 2000 de lei prin faptul ca la acestea impozitul pe pensie s-a micsorat de la 16 la suta la 10 la suta. 

 In luna iulie 2017 este prevazuta o noua majorare, cind punctul de pensie se va ridica de la 917,5 lei ( cit este in prezent) pina la 1.000 de lei.

EXEMPLU CONCRET

Doamna Dumbrava Paraschiva,  o persoana care exista in realitate cu un alt nume bineinteles a incasat in decembrie 2016 o pensie neta de 1500 de lei (dupa ce a platit CAS si impozitul aferent). Facind niste calcule aproximative,  doamna Dumbrava Paraschiva  va incasa in februarie 2017 o pensie de 1679 lei, iar in iulie 2017 o pensie de 1830 de lei. ( NOTA: aceste cresteri succesive de pensii nete sunt mai mari pentru pensiile mai mari decit pensia din exemplul nostru-1500 de lei- si mai reduse pentru pensiile mai mici decit a somanei Paraschiva). Oricum ar fi, aceste cresteri vor influenta substantial si cuantumul pensiei comunitare.    

Conditii mai bune pentru pensionarea anticipata

Începând cu 17 iulie 2016, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 142/2016 angajatii din Romania care opteaza pentru pensia anticipata vor benenficia de conditii mai bune de pensionare. Astfel, dacă până  in iulie 2016  diminuarea cuantumului se făcea printr-un procent fix de 0,75% pentru fiecare luna de participare, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 142/2016, diminuarea se va face diferențiat în funcție de perioadă de cotizare realizată în plus față de stagiul complet ,  conform tabelului de mai jos:

pensie-anticipata

EXEMPLU CONCRET

Doamna Dumbrava Paraschiva este nascuta la 1 octombrie 1956, are un stagiu de cotizare de 36 de ani si ar trebui sa iasa la pensie la limita de virsta standard in mai 2017, obtinind o pensie conform contributiei de 1400 lei.  Dar doamna Paraschiva doreste sa iasa la pensie anticipata la data de 1 octombrie 2016. In acest caz, se analizeaza conditiile pentru obtinerea pensiei anticipate si se constata ca doamna Dumbrava a depasit stagiul minim de cotizare cu sase ani, are o virsta de 60 de ani, deci cu 3 ani mai mica decit virsta standard de pensionare si are mai mult de 50 de ani. Fiind indeplinite toate cele 3 conditii se trece la calculul valorii pensiei. Astfel, se inmulteste numarul de luni anticipate, adica 8 ( din octombrie 2016 pina in mai 2017) cu procentul de 0,20% , rezultind un procent total de 1,6 la suta, adica 23 de lei. Aceasta diminuare a pensiei este de aproape 4 ori mai mica fata de pensionarea anticipata in conditiile Legii 263/2010, caz in care suma diminuata ar fi fost 84 de lei.

Valoarea pensiei actuale in statele U.E.

Comparind acest rezultat cu pensiile medii obtinute in celelalte tari ale U.E., vom observa ca Romania se situeaza undeva la coada clasamentului. Pe primele locuri  se afla Luxemburg-ul cu 2340 de euro, urmat de Norvegia 1700, Danemarca 1411, Elvetia 1393. La mijlocul clasamentului se gasesc Italia 1141, Grecia 958 (inainte de criza financiara), Germania cu 896 de euro, Spania 877, iar in coada clasamentului Portugalia 354,  Croatia 324,  Ungaria 332, Estonia cu 280, Letonia cu 258. Lituania cu 240 si Bulgaria cu 155. Puteti observa nivelul pensiei standard din fiecare tara accesind cu mouse-ul steaua portocalie de pe harta.

Masura europeana: PENSIA COMUNITARA

In Europa s-a migrat dintotdeauna. In vremuri stravechi au migrat gotii, vizigotii, hunii, mongolii, tatarii.…In vremuri contemporane au fost turcii, italienii, spaniolii, portughezii, De vreo 20 de ani au inceput sa migreze si romanii spre meleaguri mai bogate… Migratia de astazi insa este diferita de cea din urma cu un mileniu. Astazi nu se mai migraza cu sulita si sabia, ci cu…tirnacopul si lopata. Astazi, migrantii nu mai trec prin foc si sabie populatia autohona, ci oarecum invers, populatia autohtona si  autoritatile locale ii obliga pe cei care ajung pe paminturile lor sa treaca prin adevarate furci caudine; legislative, administrative, sociale…

Uniunea Europeana incearca sa faca ordine in aceasta miscare a popoarelor de-a lungul si de-a latul continentului si una din cele mai bune masuri a fost infiintarea pensiei comunitare. Astfel, Consiliul Europei, a adoptat in 1971 Regulamentul 1408, in baza caruia orice cetatean care munceste in doua sau mai multe state din Uniunea Europeana  la implinirea virstei de pensionare, poate incasa o pensie comunitara.” Din 2007 si cetatenii romani beneficiaza de aceste legi. Asadar, daca un roman a muncit in Romania si a muncit si in Germania, Italia, Spania, etc., un oarecare numar de ani sau de luni, platindu-si lunar contributiile la pensie are dreptul la o pensie comunitara.

1.Cine are dreptul la pensie comunitara ?

 Raspunsul este simplu: cetatenii romani care au muncit in Romania, dar si in:

  • statele membre ale Uniunii Europene, adica Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia,Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria;
  • statele membre ale Spatiului Economic European, adica Islanda, Norvegia si Lichtenstein, la care se adauga Elvetia care nu este membra S.E.E., dar care aplica regulamentele Uniunii Europene in domeniul prestatiilor.
  • alte state cu care Romania a incheiat şi aplică diferite acorduri bilaterale în domeniul asigurarilor sociale pe modelul regulamentelor europene, cum sunt Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada şi Israel

Ar trebui sa mai facem doua mentiuni la acest capitol:

  1. datorita contractelor bilaterale cu acest ultim grup de state, denumirea de “pensie comunitara” a capatat o notatie mai extinsa numindu-se in multe materiale de specialitate “pensie internationala”;
  2. românii care pleacă să lucreze în alte state decât cele din UE sau Spaţiul Economic European sau cu care România nu aplică un acord în domeniul securităţii sociale, NU vor beneficia de vechimea în muncă şi nici de drepturi de pensie pentru perioadele lucrate în acele state; de pilda, daca un cetatean roman munceste in S.U.A. sau Australia nu i se va recunoaste vechimea in munca in acele state pentru stabilirea unei pensii in Romania; ca alternativă reglementată de legislaţia românească pentru acestia se recomandă un contract de asigurare socială încheiat cu casa de pensii.

2.Citi cetateni romani primesc astazi pensie comunitara?

Analizind  statisticele Casei Nationale de pensii vom afla ca la sfirsitul anului 2015 in Romania se plateau  94.458  de pensii comunitare din care 35.794  erau exportate la persoanele care își aveau domiciliul pe teritoriul altor  state membre ale Uniunii Europene.  Teoretic asadar, din persoanele care au muncit in Romania si intr-un alt stat din Uniunea Europeana, la implinirea virstei de pensionare s-au intors in tara doar 58.664, adica aproximativ 62 la suta, 38 la suta raminind in afara.

Datorită faptului că in multe tari europene, Romania, femeile ies mai repede decit barbatii la pensie, in prezent, sunt mai multe pensii comunitare incasate de femei. Conform statisticilor insa, la aceasta ora , in Uniunea Europeana lucreaza mai multi barbati romani decit femei si, in consecinta, raportul pensiilor pe sexe se va inversa, adica vor fi mai multi barbati cu pensie comunitara. In plus, barbatii au pensii comunitare mai bune fiindca au  stagii de cotizare mai lungi platind contributii mai mari. Spre exemplu, daca o femeie a muncit in Italia sau Spania timp de 5 ani, pensia ei poate avea o valoare de 50-100 de euro. Daca in schimb un barbat  a lucrat in constructii  10 ani in aceleasi tari pensia sa externa poate ajunge la 400-500 de euro pe lună. In conditiile in care mai are la activ si vreo 20 de ani munciti in Romania in grupa 2-a de munca, pensia comunitara poate ajunge pina la 800-900 de euro.

In clasamentul țărilor către care România varsa  drepturi de pensii destinate românilor  se afla Germania cu 15.234 pensii, pe poziția a doua  Italia cu  10.150 persoane,  Spania 7.456, Austria  4.725, Franța 1.530, Suedia  1.420 români și Grecia 1.315. In acest top, se gaseste si Ungaria intr-o pozitie fruntasa chiar, dar am scos-o din calcul, fiindca pensiile comunitare ale maghiarilor din Romania au fost obtinute printr-un proces mai complicat de munca in Romania in perioada comunista, apoi relocare postdecembrista in Ungaria cu obtinerea cetateniei maghiare, etc.

3.Citi romani vor primi peste 10 ani pensie comunitara?

Numărul celor care depun cereri pentru a primi pensie comunitara creste de la un an la altul. Astfel, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice numărul total al românilor cu pensie comunitară in decembrie 2013 a fost de 51.000 de persoane, iar in decembrie 2015 de 94.500.  Iar acest numar va creste de la an la an pina cind vom ajunge la un virf de 2,5 milioane de pensii comunitare. Cind vom atinge acest val ?  Dupa socotelile noastre prin 2030-2035 atunci cind “decreteii” lui Ceausescu, acum plecati peste hotare, vor  ajunge la virsta de pensionare. De fapt, fenomenul va lua o amploare exponentiala prin 2025, fiindca cetatenii romanii nu vor astepta neaparat atingerea pragului legal de pensionare si vor incerca fel de fel de tertipuri pentru pensii anticipate, de boala, de invaliditate, etc asa cum procedeaza romanii in tara, dar si germanii in tara lor si italienii in cizma lor si englezii in insula lor.

Varianta pozitiva a acestui fapt este ca peste 8-9 ani.atunci cind valul de pensionari va fi maxim, angajatii de astazi si pensionarii comunitari din  2025 pot fi cei mai importanti investitori in Romania. Din pacate, exista si o varianta negativa a acestui fapt. Acesti oameni  ar putea sa NU se intoarca in Romania la pensionare si sa se stabileasca definitiv in una din tarile in care au lucrat si si-au relocat familiile. Vom trai si vom vedea ce va fi atunci.

4. Cum se calculeaza concret pensia comunitara?

La calcularea pensiei comunitare (internationale) se are în vedere perioada de cotizare pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene sau a celorlalte state din lista de mai sus.  Asadar, casele de pensii din aceste tari vor analiza contributiile pe care le-a plătit cetateanul roman la fondul de pensii din tara respectivă si vor cumula perioadele lucrate în toate statele U.E. pentru a stabili o pensie finala in baza unei proceduri numita prestatie pro-rata.

Studiu de caz nr 1: Femeie, 32 de ani de munca in Romania si Germania

Pentru a intelege mai bine procedura de acordare a pensiei comunitare, vom analiza detaliat urmatorul  exemplu: Maria a lucrat timp de 25 ani în Romania si timp de 7 ani in Germania.  Fiecare din cele doua case de pensii, romaneasca si germana, vor trebui sa calculeze pensia care i se cuvine Mariei, proportional cu perioada sa de contributie.  Procedura de calcul este urmatoarea:

A. Casa de pensii din Romania va face un calcul dublu:

  1. va calcula valoarea pensiei nationale(prestatia autonomă) pentru cei 25 de ani de lucru în Romania in baza prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, aplicind o serie de reguli complicate pentru calcularea punctajului mediu anual, al punctajului anual şi al punctajului lunar. Faptul imbucurator este ca la fiecare inceput de an, Casa Nationala de  Pensii,  prin casele teritoriale de pensii comunica  asiguratului, punctajul anual si punctajul cumulat pentru perioada de cotizare. Cum in anul 2016  valoarea punctului de pensie este  de 871,7 lei si presupunind ca Maria are punctajul cumulat de 1,34361 puncte, valoarea pensiei nationale actuale ar fi de  1173 lei
  2. va calcula  valoarea teoretica a pensiei pe care ar fi primit-o asiguratul daca ar fi lucrat în Romania inca 7 ani dupa procedura similara cu cea de la punctul 1, casa de pensii avind  toate datele necesare acestui calcul complex. Astfel, dupa terminarea lor se va ajunge la concluzia ca Maria ar fi trebuit sa incaseze o pensie la sfirsitul celor 32 de ani munciti in Romania in suma de 1456 de lei.
  3. va calcula pensia pro-rata, adică ce sumă i s-ar cuveni proportional cu perioada de lucru din Romania, adica 1456 ron: 32 ani x 25ani = 1137 Ron.

Surpriza! Observam ca Maria are pensia pro-rata mai mica decit pensia nationala cu 36 de lei. Nu este o greseala de calcul, toate pensile calculate dupa aceste formule ies cu un mic deficit si in Romania si in Marea Britanie, Germania, etc. Pentru a contracara acest rezultat, Uniunea Europeana  a stabilit o regula prin care asiguratul sa primeasca valoarea cea mai mare  dintre cele 2 pensii analizate ( nationala si pro-rata). In consecinta, valoarea pensiei Mariei care se foloseste in calculul final  este de 1173 de Ron.

B. Casa de pensii din Germania nu va mai calcula pensia natională, pentru că Maria nu a lucrat acolo timp de cel puțin 15 ani, cit ar fi trebuit pentru un stagiu complet de cotizare. Ea a lucrat numai 7 ani. In consecinta, Casa de pensii din Germania va efectua urmatoarele operatiuni:

  1. va calcula cuantumul la nivel german, pornind de la valoarea teoretică a pensiei pe care ar fi primit-o Maria dacă ar fi lucrat în Germania în tot acest timp de 32 de ani si se ajunge la concluzia ca ar fi putut primi o pensie de 1350 de euro.
  2. va stabili pensia pro-rata – adică  suma care  i se cuvine proportional cu perioada de lucru din Germania  1350 EUR x 7 ani în Germania impartit la 32 de ani în total = 296 de  euro.

În consecinta, Maria va primi o pensie din Germania de 296 de euro si o pensie din Romania in valoare de 1173 Ron, adica 264 de euro la paritatea de 4,44 lei / euro. Totalul pensiei comunitare este de 560 de euro.

Se pune intrebarea: “Unde va trai decent Maria cu acesti bani? “ Raspunsurile pot fi multiple. Dar niciunul nu este satisfacator. Concluzia vine de la sine: Nu exista tara pentru batrini.

pensionari comunitari

O problema imensa pentru sistemul romanesc de pensii

Problema cea mare va fi pentru sistemul de pensii romanesc care la acea data va trebui volens-nolens sa exporte cel putin 1 treime din aceste pensii comunitare la cetatenii romani care se stabilesc pe meleaguri straine.  Si estimam ca este vorba de 800.000 de pensii exportate numai in conditiile pastrarii trendului de astazi. Ce ne facem insa daca numarul celor stabiliti definitiv in strainatate va fi mai mare decit cei 38 la suta de astazi?

Din fericire pentru noi si Germania are aceeasi problema. Ce va face ea sau Marea Britanie sau Italia sau Spania cind se vor vedea nevoite sa exporte milioane de pensii comunitare in strainatate adica in Polonia, Romania, Bulgaria, Ungaria, Slovacia, etc? Exista o singura solutie! Aminarea fenomenului!  Adica, pina atunci in 2030 se va mari virsta de pensionare.  Si Dvs.,cititorii acestor rinduri, va veti trezi ca trebuie sa munciti pina la 75 de ani…

Relocarea pensionarului roman in Uniunea Europeana

 Din moment ce avem cei mai tineri pensionari este posibil ca o parte din acestia sa se relocheze in alte tari ale Uniunii Europene.  Specialistii nostri au studiat aceasta tema si au identificat o multime de situatii care trebuie analizate fiecare separat.

Iata 2 dintre cele mai frecvente, intilnite in viata de zi de zi :

1. cazul pensionarului roman care vine sa locuiasca la copilul sau angajat in Germania , Franta, Italia sau alta tara U.E ; motivele lui sunt diverse incepind cu cresterea nepotilor ( mama este cea mai ieftina bona!) si terminind cu singuratatea batrinetii sau frica ca se  inbolnavesc si nu are cine sa ii ingrijeasca sau sa-i ingroape;

2. cazul pensionarului roman care merge sa munceasca in Germania, Franta, Italia sau alta tara U.E. intr-o functie oarecare, inclusiv la ingrijirea unui batrin bolnav;

Sa incepem cu prima situatie!

1.Relocarea unui pensionar roman la copilul sau din  Germania,  Italia, Spania sau alta tara U.E.

Va prezentam o situatie reala, culeasa din experienta noastra consultativa, care poate fi folosita oricind ca studiu de caz pentru toti cetatenii romani care au in vedere aceasta varianta pentru viitor. Va marturisesc ca am complicat putin situatia reala ( mai ales in privinta starii de sanatate) astfel incit, prezentarea cazului scoala sa cuprinda mai multe elemente de interes general. Daca considerati ca aceasta situatie vi se potriveste, dar descoperiti ca o operatiune sau alta nu va intereseaza in mod direct (de pilda, diabetul barbatului din poveste), nu cititi sau nu aplicati prevederile respectivului subcapitol..

 Rezumatul cazului scoala:

 O familie constituita din doi pensionari români, pe numele lor de scena Gheorghe si Maria, 68 si respectiv 65 de ani, a hotarit sa se mute definitiv in Freiburg, Germania.  Motivatia acestei decizii era complexa:

-fiul  lor unic, Daniel pe numele de scena, se casatorise cu o femeie de cetatenie germana ( Helga) cu care facuse un copil ( Arthur), care avea acum 4 ani;

-Daniel avea o functie si un salariu bun in IT, se integrase bine in colectivitatea germana, cumparase cu credit un apartament  si se pare ca nu mai avea de gind sa se intoarca in Romania;

Gheorghe si Maria nu mai aveau rude apropiate in Romania, iar prietenii lor se imputinasera treptat incepind de la data  pensionarii;

– cei doi pensionari detineau un apartament proprietate personala in Bucuresti si aveau pensii romanesti frumoase care, cumulate, erau de 5124 de lei, adica 1140 de euro;

-starea lor de sanatate era relativ buna, dar fiindca nu exista persoana virstnica perfect „sanatoasa”,  trebuie sa spunem ca Maria avea probleme serioase cu dantura, iar Gheorghe suferea de 5 ani de un diabet zaharat de tip 2 pe care il tinea sub control cu medicamente si dieta;

-centrul lor de interes familial, o data cu pensionarea lor si nasterea nepotului Arthur s-a mutat  din Romania in Germania.

Informatii suplimentare care au determinat luarea deciziei de stramutare:

In ultimii 3 ani, Maria a fost de 5 ori la Freiburg sa-si vada fiul, nora si, mai ales, nepotul. Gheorghe a fost si el de 3 ori la Daniel, de doua ori cu sotia lui, Maria  si o data singur. Socoteala finala arata ca in ultimii 3 ani, cei doi soti au fost impreuna in Germania aproximativ 400 de zile, cea mai lunga perioada neintrerupta fiind de 40 de zile. Pe durata acestor deplasari au cheltuit in jur de 7.000 de euro din care 2800 a fost transportul dus –intors pe relatia Germania-Romania, cu masina, avionul sau autocarul. Dar, in tot timpul cit au stat in Romania, gindurile, preocuparile lor de baza s-au legat de tinara familie din Germania. Pe cei doi pensionari nu ii mai retine nimic in Romania. Parintii pensionarilor sunt morti, rude apropiate nu aveau, cu fostii colegi se mai intilnesc doar din 5 in 5 ani cind se face vreo aniversare festiva de la terminarea facultatilor.  In rest, Gheorghe joaca sah pe internet sau in parc cu pensionarii,  Maria face curatenie non-stop intr-un apartament in care nu se prea face mizerie si, din cind in cind, il mai duce cu arcanul si pe Gheorghe la un spectacol de teatru in Capitala. Serile le petrec in general la televizor pe HBO sau Antena 3, dar de cind s-a “imputit” politica romaneasca prefera filmele si meciurile televizate…

Planul de ansamblu al operatiunii 

     Dupa luarea hotaririi de stramutare, cei doi pensionari au hotarit sa vinda apartamentul de 3 camere în Bucureşti şi cu suma primită  sa-si achiziţioneze o căsuţă cu 2-3 camere într-o comună din Baden Wurttemberg, in apropiere de Freiburg. Deşi, la prima vedere, afacerea parea păguboasă, capul familiei, Gheorghe, a făcut nişte socoteli estimative şi a ajuns la concluzia că la moartea lui sau a soţiei, apartamentul din Bucureşti va fi vândut oricum, iar părintele supravieţuitor ar fi ajuns în cele din urmă la Freiburg, în apropierea fiului si al nepotului. Bonusul lor dupa aceasta stramutare ar fi acela ca nu mai erau obligati sa faca drumul dus-întors Bucuresti Freiburg si invers de două ori pe an, nu se mai înghesuiau în apartamentul fiului pe durata vizitelor şi, pe deasupra, se pot ocupa şi de grădinărit, o pasiune care au avut-o toata viata, dar nu au putut-o pune în practică datorita slujbei si a faptului ca locuiau in centrul Bucurestiului.

Daca NU isi infaptuiau hotarirea de stramutare si familiile ar fi ramas in locatiile initiale,  in viitor ar fi putut sa apara niste probleme majore, cum ar fi: ” Ce se va intimpa daca unul dintre cei doi, Gheorghe sau Maria moare? Ce va face sotul supravietuitor? Se va muta la Freiburg? Va vinde apartamentul din Bucuresti? La ce prêt? Cine se va ocupa de aceasta operatiune, cit va dura? Ce se intimpla  cu mobila din casa, cu aparatele electrocasnice? Sunt inca bune, de ultima generatie si mai pot fi folosite 5-10 ani. Cine va avea grija de mormintul celui disparut in Romania? Unde se va ingropa cel care supravietuieste, atunci cind moare la rindul lui ? Unde se cumpara locurile de veci? Separat, unul in Germania, celalalt in Romania sau impreuna… ”  Da, acestea sunt problemele oamenilor trecuti de 65-70 de ani…

Toate aceste probleme puteau fi rezolvate daca proiectul initial reusea. Perspectivele finale erau clare: cei doi pensionari isi vor trai viata pina la moarte alaturi de cei dragi, intr-o noua colectivitate de origine germana,  atunci cind va veni vremea vor fi ingropati in cimitirul din comuna in care vor locui, iar casuta de la tara rămâne nepotului sau, eventual, nepotilor daca acestia vor mai aparea.

 Modul concret in care s-a realizat relocarea 

        Hotarirea lor s-a indeplinit in final, stramutarea a fost facuta, dar intreaga desfasurare a acestei relocari a durat vreo doi ani si a necesitat o serie intreaga de operatiuni. O enumerare sintetica a acestor operatiuni ar putea fi:

   1.Vinderea proprietatii din Romania

   2 Masuri de asigurare a unei sanatati personale cit mai bune inainte de plecarea din tara;

   3 Invatarea limbii locale (germane,engleze,franceze etc);

   4 Pregatirea documentelor personale pentru relocare;

   5.Exportul prestatiilor de asigurari sociale de sanatate

   6.Mutarea propriu-zisa

  7. Semnalarea prezentei la sosire intr-o tara U.E.

   8. Cumpararea (inchirierea) unei locuinte in Germania;

   9. Obtinerea rezidentei domiciliare in Germania;

   10. Deschiderea unui cont bancar in Germania;

  11. Mutarea pensiilor romanesti la noul domiciliu;

   12. inscrierea persoanei/ familiei la medicul de familie, medicul specialist si la o casa de asigurari de sanatate germana;

  13. Asigurarea dreptului de sedere in Germania si,in unele cazuri, obtinerea unei „sponzorizari”;

   14. Obtinerea rezidentei fiscale in Germania sau respectivul stat;  

   15. Scoaterea familiei / persoanei din evidentele fiscale ale statului roman;

    16. Mentinerea unei legaturi permanente cu oficiul de pensii romanesc;

    17. Cunoasterea drepturilor pensionarului roman si exploatarea lor  

     Fiindca cele mai multe dintre aceste operatiuni le-am tratat detaliat in paginile site-ului nostru vom face pentru fiecare dintre ele doar citeva mentiuni speciale si va vom trimite pentru detalii la articolul care prezinta amanuntit respective problema.

           1.Vinderea proprietatii din Romania

     Despre aceasta operatiune nu am scris si nici nu vom scrie, fiindca fiecare dintre noi se pricepe la aceasta operatiune. Pina la aceasta virsta, am vindut si cumparat 2-3 locuinte in Romania asa ca am devenit cunoscatori in domeniu. Atragem insa atentia ca in prezent aceasta operatiune poate fi de durata mai mare si trebuie incheiata pe perioada in care aveti rezidenta fiscala in Romania. Daca Dvs. va veti stabili in Germania si veti obtine rezidenta fiscala in Germania,  conform legilor europene,  veti fi impozitat in Germania pe veniturile rezultate din vinzarea ulterioara a locuintei din Romania. Eroii din cazul nostru scoala au cunoscut aceste prevederi si au reusit sa-si vinda locuinta in aproape 6 luni de zile.

          2. Masuri de asigurare a unei sanatati personale cit mai bune

     Fiindca au avut sase luni la dispozitie pentru vinzarea locuintei, Gheorghe si Maria, au luat masuri si pentru asigurarea unui nivel cit mai bun al sanatatii lor personale. Stiind ca lucrarile dentare sunt mai ieftine in Romania decit in Germania, Maria a  schimbat o coroana veche si mirositoare, cu una noua pe maxilarul superior si si-a facut o proteza pentru mandibula. La Gheorghe a fost mai simplu: s-a interesat pe net si a constatat ca  tratamentul diabetului zaharat este ieftin, aprope gratuit si in Romania si in Germania. Asadar problema lui Gheorghe este ca pe formularul european portabil S1 sa fie mentionata boala de care sufera si sa duca cu el in Germania ultimele analize facute la Centrul de Diabet din Romania. Asadar daca aveti pietre la rinichi, fiere scoateti-le in Romania, iar in  cazul in care suferiti de boli cronice, procedati la fel cum a procedat Gheorghe.

         3. Invatarea limbii locale (germane, engleze, franceze, etc.)

    In povestea noastra Gheorghe si Maria trebuie sa invete limba germana,  cea mai vorbită limbă europeană. Ea este folosită în Austria, Germania, Elveţia, Luxemburg, Liechtenstein, în regiunile Alsacia şi Lorena din Franţa, în estul Belgiei, în sudul Danemarcei, dar şi parţial în Cehia, Polonia şi Ungaria. Învăţarea limbii germane este, în opinia noastră, cea mai dificilă dintre toate operaţiunile pregătitoare relocării în Germania. Din păcate, limba germană nu se poate învăţa într-o zi sau două. Vă trebuiesc 2-3 ani de zile ca să o deprindeţi. Tocmai de aceea, sfatul pe care l-am dat celor doi pensionari a fost să înceapa această activitate cu mult timp înainte de plecarea lor definitiva în Germania. Fără  noţiunile elementare de limbă nu aveau  ce căuta acolo! La fel ar trebui sa procedati si Dvs. incercind sa invatati inca de pe plaiuri mioritice limba locala a tarii de destinatie. 

         4. Pregatirea documentelor personale pentru relocare

        Există situaţii când un cetăţean român ajuns în Germania, Anglia, Spania,etc se căsătoreşte, naşte, moare, divorţează etc. În fiecare din aceste situaţii fundamentale are nevoie imperioasă de documentele sale româneşti. Numai că…acestea nu sunt valabile în Germania decât dacă au o “apostilă” aplicată în România. Apostila este aşadar o ştampilă prin care statul român certifică autenticitatea şi valabilitea  datelor înscrise în cuprinsul lor. Apostila se aplică pe certificatele de naştere, de căsătorie sau deces model nou, pe certificatul de cazier judiciar, pe certificatul prin care se atestă domiciliul şi cetăţenia persoanei respective, pe adeverinţele şi certificatele de calificare, pe cele prin care se atestă vechimea în muncă, pe actele de studii, pe certificatele de rezidenţă fiscală, precum şi pe alte documente mai puţin frecvente. Apostila se aplică de către Instituţia Prefectului din judeţul care a emis actul. Procedura este simplă, vă duceţi cu actul original la prefectura de care aparţineţi şi pe spatele documentului vi se aplică o ştampilă, completată şi atestată fireşte. Gheorghe si Maria personajele noastre nu au de gind sa divorteze sau sa se casatoreasca cu altcineva. Cu siguranta, atunci cind le vine timpul vor muri. La moartea fiecaruia dintre ei, sotul supravietuitor sau urmasul va trebui sa prezinte autoritatilor certificatul de nastere si de casatorie pentru eliberarea certificatului de deces. Dar exista o problema… Gheorghe si Maria, persoane virstnice nu au certificate de nastere si de casatorie model nou,ei au modelele DIN 5 care se eliberau pina in 1998,inainte de aderarea Romaniei la conventia de la Haga. In consecinta, inainte de a merge la prefect pentru apostila vor merge la primariile unde s-au nascut si casatorit si vor inlocui documentele vechi cu documentele noi. 

   5. Exportul prestatiilor de asigurari sociale de sanatate si obtinerea Cardul European de Asigurari Sociale deSanatate

Am scris un articol consistent despre obtinerea C.E.A.S.S-ului aici

  6. Mutarea propriu-zisa

  7.  Semnalarea prezentei la sosire intr-o tara U.E.

 Teoretic, in primele 3 luni de sedere într-un alt stat membru, în calitate de cetatean al U.E., nu aveti obligatia de a solicita un document care sa confirme faptul ca aveti dreptul de a locui pe teritoriul respectivei tari. Însa, în unele state din UE, s-ar putea sa se aplice obligația de a va semnala prezenta înca de la sosire.  Spre exemplu in Germania, conform legilor actuale, fiecare nou venit are datoria ca în 7 zile în unele landuri (14 zile în altele) saă se înregistreze la Direcţia de Evidenta a Populaţiei (Burgeramt). Asadar, în cazul în care  v-ati cazat la o ruda sau la un prieten sau ati gasit o locuinta de închiriat, prima operatiune pe care trebuie sa o realizati este înregistrarea adresei Dvs. de domiciliu la Primarie (Rathaus), biroul EINWOHNERMELDEAMT.  Actele necesare pentru înregistrare sunt: actul de identitate (carte de identitate ori pasaportul); formularul primit de la institutie (Meldeformular des Einwohnermeldeamts), precum si contractul de închiriere a locuintei.

Bineînteles ca obligatia de înregistrare a contractului îi apartine în primul rând proprietarului locuintei, dar înregistrarea aceasta, notificarea, înstiintarea, confirmarea (Anmeldung în limba germanaă) vaă intereseaza si pe Dvs., fiindca este un punct de plecare absolut obligatoriu în  stabilirea definitiva a persoanei dvs. în Germania( in cazul de fata).

Formularul stas (Meldeformular des Einwohnermeldeamts) cuprinde cam tot ce trebuie ştiut de către primărie atât despre Dvs., cât şi despre locuinţă. Concret, chiriaşul comunică autorităţii noua adresă de domiciliu care o înregistrează intr-un registru (melde). Sigur că această înştiinţare trebuie să aibă semnătura (unterschrift) unui oficial şi stampila (stempel) autorităţii.

Ei bine, domnilor şi doamnelor, acum aţi făcut un pas important în stabilirea dumneavoastră definitiva în colectivitatea germană. Documentul primit – Anmeldungsbestätigung – atestă domiciliul dumneavoastră în Germania şi vă va fi cerut de toate autorităţile sau furnizorii de servicii pe care îi contactaţi, începând cu deschiderea unui cont bancar şi terminând cu plata impozitului auto.

 8. Cumpararea (inchirierea) unei locuinte in Germania

Am scris despre operatiunea de inchiriere un articol bun care se gaseste AICI  si despre operatiunea de cumparare un alt articol care se gaseste  AICI  

 9. Obtinerea rezidentei domiciliare in Germania;

  10. Deschiderea unui cont bancar in Germania

 In Germania, un cont bancar se deschide asa cum se face si in Romania. Adica  se face deplasarea la o bancă, se prezinta un document de identitate şi se face dovada că v-ati stabilit în Germania prin  documentul emis de primăria locală la care ati fost înregistraţi (Anmeldungsbestätigung ). Acum ati obtinut detaliile bancare de care aveti nevoie in Romania adica:

– denumirea bancii/ Name der Bank

– adresa bancii / Anschrift der Bank

– codul de identificare bancară (BIC/SWIFT)/Bankleitzahl (BIC/SWIFT)

– numărul de cont internaţional bancar (IBAN)/Internationale Bankkontonummer (IBAN)

11. Mutarea pensiilor romanesti la noul domiciliu

Urmatoarea operatiune se numeste „intocmirea declaratiei de transfer” si se efectueaza in Romania la sediul Casei de pensii judetene. In consecinta, pensionarul se intoarce in Romania, se duce la Casa judeteana de pensii si prezinta urmatoarele acte:

1.o copie a actului de identitate a dvs.

2.o copie a documentului care atestă domiciliul în Germania.( Anmeldungsbestätigung)

3.un extras de cont care confirmă detaliile bancare ( vezi operatiunea  de mai sus).

Pe baza acestor documente, functionarii Casei intocmesc un Certificat de Viata, (LEBENSBESCHEINIGUNG),  mai précis un document care atesta faptul ca PENSIONARUL TRAIESTE, dar pe linga acest fapt ciudat, ofera informatii concrete despre pensia solicitantului (numarul deciziei de pensionare, cuantumul pensiei, codul personal de asigurări sociale în România, valoarea punctului de pensie în ultimele 12 luni calendaristice, etc).  Acest document se intocmeste in 2 exemplare si. bineinteles,  ca toate informatiile existente in formular trebuie certificate atit de Casa judeteana de pensii (cu stampila si semnatura), cit si de solicitant, acesta angajindu-se ca va comunica la timp, orice modificari survenite in viata lui. ( schimbari de adresa, schimbari de situatie matrimoniala, etc), dar si faptul ca este inca in viata… Logic, un exemplar ramine la Casa judeteana si celalalt il primeste solicitantul. Teoretic, din acest moment, Casa judeteana de pensii va transfera pensia romaneasca in contul bancar german al solicitantului.

   12. inscrierea persoanei/ familiei la un medic de familie, un medic specialist si o casa de asigurari germana;

   13. Asigurarea dreptului de sedere in Germania si, in unele cazuri, obtinerea unei „sponzorizari”

dovada că aveți asigurare completă de sănătate

dovada că vă puteți întreține singur fără un venit de sprijin (resursele pot veni din orice sursă)

   14. Obtinerea rezidentei fiscale in Germania sau respectivul stat  

Conform regulilor fiscale aplicabile pe teitoriul României, un pensionar  roman care  locuieste într-un stat al Uniunii Europene, dar are domiciliul în România este considerat rezident fiscal în Romania si deci orice venit  obtinut de el in Germania, Austria, Italia, Spania, etc. va fi impozitat de catre statul roman.

Dar ce venituri poate avea in Germania, Austria, Marea Britanie, un pensionar roman stabilit in respectiva tara U.E ? Raspunsul este destul de amplu. In majoritatea cazurilor este vorba de venitul obtinut din pensia comunitara,  dar poate fi obtinut si din transferul de proprietăte, din activităti independente, din proprietate intelectuală, din salarii plătite pentru activitatea desfăsurată în Germania în numele unui angajator rezident în România, din activităti agricole, silvicultură si piscicultură. Asadar, daca familia de mai sus sau o persoana anume, chiar si Dvs. obtine venituri in respectiva tara si are domiciliul in Romania va trebui sa plateasca impozit pe acele venituri.

Fiindca personajele noastre se muta definitiv la copiii lor din strainatate si deci vor avea centrul intereselor vitale in alta tara pentru a nu fi impozitate in Romania trebuie sa isi modifice rezidenta fiscala si sa fie scoase din evidentele fiscale ale statului roman.

  1. a. Procedura de modificare rezidentei fiscale.

Conform Ordinul MFP nr. 1.099/2016 care stabilește conditiile prin care o persoană cu cetătenie română îsi poate schimba resedinta fiscală, procedura concreta este urmatoarea:

  • cu 30 de zile înainte de plecarea din România pensionarul trebuie sa completeze formularul “Chestionar pentru stabilirea rezidenței fiscale a persoanei fizice la plecarea din România”. Acest formular se completează în două exemplare, unul dintre ele se transmite personal sau prin împuternicit, prin postă cu confirmare de primire sau se depune la registratura organului fiscal competent, iar cel de-al doilea exemplar este păstrat de persoana fizică în cauză. Aceste chestionare se pot depune online, iar in urma depunerii electronice, se va elibera o recipisă care constituie dovada depunerii acestor documente.
  • după depunerea acestui formular, organul fiscal roman analizează îndeplinirea conditiilor de rezidentă, luând în considerare chestionarul, dar si alte documente atasate, precum si certficatul de rezidentă emis de autoritatea fiscală straina (dacă este cazul);
  • in urma analizei, organul fiscal competent stabileste dacă persoana își păstrează rezidenta în România sau este o persoană fizică nerezidentă în România si în termen de 15 zile transmite persoanei “Notificarea privind îndeplinirea conditiilor de rezidentă potrivit prevederilor art. 7 și art. 59 din Codul fiscal sau ale Convenției de evitare a dublei impuneri intre Romania si respectiva tara”. Aceasta notificare  stabileste dacă pensionarul are obligatii fiscale în România sau va fi scoas din evidenta. Aceste notificări vor fi completate, semnate și eliberate în trei exemplare de către organul fiscal competent.( un exemplar se transmite persoanei fizice direct -prin posta sau mijloace electronice, un exemplar rămâne la dosarul fiscal al contribuabilului, iar ultimul exemplar se arhivează la organul fiscal competent care a emis notificarea.La cererea persoanei fizice organul fiscal competent va elibera o copie certificată a respectivei notificări, cu mențiunea “DUPLICAT”.

Desigur ca in urma acestei corespondente electronice sau pe parcursul derularii intregii proceduri apare o problema: existenta certificatului de rezidentă emis de autoritatea fiscală straina.

 15. Scoaterea familiei / persoanei din evidentele fiscale ale statului roman;

 16. Mentinerea unei legaturi permanente cu oficiul de pensii romanesc

De fapt, Certificatul de Viata a fost initiat de Uniunea Europeana pentru a se evita efectuarea unor plăţi necuvenite către beneficiari nerezidenţi în România, a căror situaţie personala se poate modifica oricind.  In Romania, s-a mai intimplat ca decedatul sa fie tinut in fereastra 2-3 luni pentru ca urmasul supravietuitor sa incaseze pensia. Nu stiu daca in alte tari s-a mai intimplat aceasta chestie, dar Uniunea Europeana a luat niste masuri preventive. In concluzie, Certificatul de Viata este un instrument de verificare administrativă, o dovada pe baza careia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenţi. Astfel, denumirea ciudata a documentului capata o anumita logica prin faptul ca nu poti semna formularul in fata unei autoritati straine daca esti …mort.

Procedural, periodic pensionarul roman din Germania va primi prin posta un Certificat nou de Viata pe care are obligatia sa il completeze si semneze in fata unei autoritati legale din Germania ( instituţii de asigurări sociale/pensii, autorităţi administrative locale, notari publici de pe teritoriul statului de domiciliu, respectiv reşedinţă etc) si pe care va trebui sa il expedieze in Romania. Este clar ca daca se depaseste data limita de trimitere a formularului in Romania se presupune ca pensionarul a decedat si plata pensiei se sisteaza.

17. Cunoasterea drepturilor pensionarului roman si exploatarea lor  

Drepturile pensionarului roman relocat intr-o tara a U.E.

 Toti pensionarii romani, in calitatea lor de cetateni europeni, beneficiaza de o protectie considerabilă ca urmare a dispozițiilor de coordonare a sistemelor sociale europene din statele UE + SEE. Prin urmare, chiar dacă nu si-au părăsit niciodată statul pe parcursul activității lor profesionale, acestia sunt acoperiti de dispozițiile de coordonare a sistemelor sociale europene fiindca sunt declarati pensionari într-un stat european. Pe scurt, au urmatoarele drepturi:

1. Au dreptul la o pensie separată de la fiecare stat membru în care au lucrat cu condiția să îndeplineasca condițiile prevăzute de legislația națională (cum ar fi vârsta de pensionare sau condițiile impuse). În cazul în care condițiile includ o anumită perioadă minimă de lucru sau de contribuții ( 60 de luni in Germania), perioadele de lucru și de asigurare realizate în toate statele membre vor fi luate în calcul pentru a se evalua îndeplinirea cerintei respective.

2. Pensia se va plăti în locul în care are reședința în cadrul U.E. sau al SEE,  fără nicio reducere, modificare sau suspendare. Acest lucru nu se aplică însă în ceea ce privește anumite suplimente de pensii sau pensii sociale acordate în funcție de venituri.

3. Au dreptul la toate prestațiile în natură în caz de boală în statul membru în care au reședința, chiar dacă nu au fost niciodată asigurati în statul respectiv, cu condiția să fi obținut dreptul de a primi prestații de boală în cel puțin un stat membru care plătește o pensie, in cazul nostru Romania. În cursul unei șederi temporare în Germania, sunt îndreptățiti la toate prestațiile în natură care devin necesare în timpul șederii lor.

4. Au dreptul să primeasca prestații familiale, indiferent de locul în care au resedinta atit ei, cit si familiile lor. Aceste prestații sunt plătite insa de instituția din statul membru de la care se primeste pensia. Dacă au dreptul la mai multe pensii de la diferite state membre, în principiu, primesc cuantumul cel mai ridicat al prestațiilor prevăzute în temeiul legislației unuia dintre aceste state.

Problematica pensionarilor romani in Germania sau a pensionarilor germani in Romania este foarte complexa si pentru a o intelege cit mai bine este necesara si putina istorie.

SUPLIMENT DE LECTURA 

O fila de istorie comunista  

In 1966, Nicolae Ceausescu a semnat un decret prin care s-au interzis avorturile și s-a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive. In urma acestui decret incepand din vara lui ’67 rata fertilitatii in Romania a crescut de la 1,9 copii/femeie la 3,7 copii/femeie, astfel ca in perioada iulie-octombrie 1967, numarul nasterilor a fost de trei ori mai mare decat in perioada anterioara. Curba ascendenta s-a mentinut un timp, apoi a inceput sa scada datorita contra-masurilor  populatiei ( pastile, prezervative, avorturi ilegale), astfel incit in perioada 1972-1975 s-a stabilizat la valoarea de  2,5 copii/femeie. Oricum in cei 8 ani de “boom” demografic romanesc ajunsesera sa se nasca peste 3.000.000 de copii, ( 375.000 pe an) numiti plastic “decretei”…

Ce au facut “decreteii” romani pina astazi?  

Raspunsul este simplu: au crescut. La inceput, prin anii 1972- 1980 au aglomerat gradinitele, apoi au suprapopulat scolile, au trait multi dintre ei cu cheia la git, vreo  300.000 au absolvit si facultatea, dar absolut toti s-au incadrat in cimpul muncii. Pe vremea aceea, in Romania, nu exista conceptul de somer sau de persoana neocupata. Daca terminai facultatea erai repartizat la sat, daca terminai scoala profesionala erai incadrat intr-o intreprindere. Fetele optau pentru servicii, invatamint scolar primar sau sistemul sanitar, barbatii se mai calificau la locul de munca sau faceau diferite scoli de meserii, cert este ca in anii 1990, 98 la suta din “decretei” romani munceau.

Ce fac “decreteii” astazi?

Astazi, “decretii” de atunci au peste 45 de ani. Cei mai multi dintre ei cumuleaza  25 de ani de munca. O mare parte din ei muncesc in tara, dar foarte multi muncesc in strainatate. Si culmea, au inceput sa adune vechime in munca acolo pe unde au ajuns. Au contribuit astfel cite zece ani, poate chiar mai mult la sistemele sociale de asigurari din alte tari ale Uniunii Europene, indeosebi prin Italia, Germania, Spania. Cu alte cuvinte, au contribuit prin munca lor la finantarea sistemelor nationale de pensii din Uniunea Europeana. In consecinta, efortul financiar al statelor enumerate pentru a-si plati pensionarii proprii, mai batrini si mai longevivi decit romanii,  a fost diminuat intr-o anumita masura. Felicitari decreteilor, dar…

Ce vor face “decreteii” in anii urmatori?

   Asa cum se intimpla intotdauna, dupa o masura coergitiva vine si scadenta. Si viitoarea nota de plata a guvernului roman va contine si costul masurilor luate de Ceausescu in anii 1970. Fiindca, Romania va trebui sa deconteze sumele pe care pina acum le-a incasat de la generatia „baby boom.” Acesti cetateni vor iesi la pensie. Si implicatiile vor fi majore atit pentru Romania, cit si pentru o parte din celelalte tari europene.

Implicatii pentru Romania

Conform estimarilor specialistilor, virful pensionărilor va fi atins în perioada 2025 – 2028. Cum absolut toti acesti “decretei” si-au inceput activitatea in munca in Romania, tara noastra va avea in 2025 peste  7.000.000 de pensionari cu pensii romanesti integrale sau…partiale. Efortul financiar va fi imens. Unii specialisti discuta deja despre un viitor colaps financiar al sistemului de pensii romanesc. Conform ultimelor statistici, in prezent doar 78% din pensii sunt susţinute direct din veniturile încasate sub formă de contribuţii de la contribuabili. In plus, raportul dintre veniturile colectate şi cheltuielile cu pensiile  se  micsoreaza in fiecare zi  si s-a estimat ca in 2030 mai putin de 50 % dintre pensiile aflate la acea data in plata vor putea fi plătite din banii angajatilor.  Ce solutii se intrevad pentru Romania? Probabil marirea virstei de pensionare, introducerea unui numar substantial de  migranti in cimpul de munca romanesc, cresterea procentului de contributii la pensie pentru angajat, gindirea unui alt sistem de pensii. Nu stim care va fi solutia salvatoare pentru Romania, dar suntem convisi ca va fi gasita de …Uniunea Europeana.

Implicatii pentru celelalte tari europene

Din pacate, nici celelalte tari ale Uniunii Europene nu stau foarte bine la acest capitol. In ultimele decenii declinul demografic se face simtit si in Germania si in Italia si in Spania sau celelalte tari.  In plus, aproape in toate tarile creste longevitatea pensionarului. Intre socotelile contabile ale lui Bismark de acum 140 de ani  si cele de astazi exista o mare diferenta. Tinerii sunt din ce in ce mai putini si batrinii din ce in ce mai multi. O intrebare strabate intreaga Uniune Europeana: “ Cum se vor plati in viitor pensiile pensionarilor?” Sa ii lasam pe politicieni si economisti sa-si bata capul cu solutiile europene si sa ne gindim mai bine ce vom putea face noi, “decretei” sau nu, pentru supravietuire in anii ce vin… Si cea mai mare provocare a angajatului de astazi este sa-si valorifice cit mai bine resursele pe care le poate folosi la pensie.

Documentar realizat de:

dan goldis

                                       socinro-foarte-mic

                                                        Dan Constantin Goldis                                    presedintele Asociatiei pentru integrarea  cetatenilor romani in U.E.- Socinro

Anunțuri

93 de gânduri despre “Pensionarul comunitar roman din Germania-Austria-Franta-Belgia-Marea Britanie-etc.

  1. Buna seara
    Dupa ce am inteles eu din documentarul de mai sus, situatia nu este chiar asa de roz. Acum doi ani eu si sotua ne-am hotarat sa ne mutam in Germania, si tot de atunci ne platim toate contributiile la stat. In Romania avem fiecare 20 de ani de munca si speram sa putem si aici munci inca 20-25 de ani. Se nassc doua intrebari : 1. am facut o alegere buna pentru viitor?
    2. dupa atata munca este posibil sa avem un trai decent la batranete ( medicamente, si cheltuielile lunare lumesti ) ?
    Dati-mi si mie o parere va rog mult.

    • Termenul de „decent” este destul de relativ si, oarecum, personalizat la nivel de individ si familie. Daca reusiti sa va faceti o casa in Germania in urmatorii 20 de ani,cu pensiile pe care le veti obtine atunci, veti avea o batrinete linistita . Daca nu reusiti, va trebui sa munciti si dupa…pensionare. Mai exista posibilitatea ca la batrinete sa va mutati intr-o regiune mai ieftina, cum ar fi Romania, sudul Italiei,Portugalia. In prezent, anglo-saxonii fac curent aceasta miscare. Eu, in locul dvs, nu as regreta pasul facut acum 2 ani. Fiindca regretele nu schimba fondul problemei.

  2. Buna seara! Va rog sa ma ajutati si pe mine cu un raspuns. Locuiesc in Germania iar mama mea pensionara anticipat in Ro locuieste cu mine. Am facut demersurile necesare sa i fac(sa i transfer drepturile aici) aigurare de sanatate aici (am luat formularul S1 din Ro si am depus actele acum astept 2 saptamani sa i vina cardul sper sa fie asa) . S- a ivit o ocazie si am gasit un mic job de curatenie cateva ore pe luna si probabil cativa bani cca 200 euro insa acest job nu i la negru ci cu acte asemanatoare minijobului. Daca ar lucra ce consecinte ar avea asura asigurarii ei de pensionar auslender , ce taxe ar trebui sa plateasca pt banii astia si unde?

    • Buna ziuz Eugen,
      M-ar interesa si pe mine cum se face/cum evolueaza demersul Dumneavoastra. Am si eu pe mama mea aici, de 81 de ani si ne chinuim tare cu cardul european de sanatate, care trebuie innoit de 2 ori pe an. In ce priveste intrebarea Dv. Din cat stiu eu nu se platesc impozite decat pe venit cumulat ( pensie+job) daca depaseste 801euro/luna. Nu stiu daca s-a schimbat jobul era limitat la 4 luni pe an. Astept contact pe ‘monalucia@gmx.net
      Salutari si numai bine

  3. Buna ziua, lucrez in Germania de 2 ani legal cu contributii platite de angajator si de jumatate de an am ajutor de somaj. Voi beneficia de pensie din partea statului german pentru aceasta perioada? De ex. cand voi implini varsta de pensionare (mai am destul), voi putea primi ceva bani ptr acesti 2 ani chiar daca ma intorc in Romania si nu mai lucrez in Germania vreodata?
    Multumesc

    • Da, pastrati cu sfiintenie toate documentele referitoare la plata contributiilor la pensie pe teritoriul german iar la implinirea virstei, cind va intocmiti dosarul in tara de resedinta de la acea data, depuneti documentele adunate din toate tarile in care ati lucrat.

  4. Va rog mult pentru o indrumare,poate exista cineva care cunoaste detalii.
    Acum 3 ani am adus-o pe mama,in varsta de 83 de ani,pensionara de la 56 de ani,cu 42 de ani vechime in munca,sa locuiasca cu noi in Germania,nemaiputandu-se descurca singura.Noi (eu,sotul,2 copii studenti) suntem aici de aproape 5 ani.Toti,inclusiv mama,avem resedinta aici( in Nordrhein-Westfalia),si noi 4 avem asigurare medicala AOK.Problema este cu asigurarea de sanatate a mamei,am incercat sa ii obtinem si ei o asigurare AOK,dar ni s-a spus ca nu se poate deoarece mama nu a contribuit aici,ci in Romania.Asa este,mama a contribuit neintrerupt pana in prezent,dar in Romania.
    Cum e usor de imaginat,o persoana la varsta dumneaei se imbolnaveste usor,drept pentru care a trebuit sa mergem la medic de familie,am aratat cardul de sanatate romanesc dar ni s-a spus ca nu este valabil,decat in caz de urgenta,si prin urmare ni s-a inmanat nota de plata pentru consultatie pe care am achitat-o bineinteles.Tratamentul medicamentos l-am luat de la farmacie contra cost,deci am platit pentru tot,ca si cand mama nici n-ar avea un card de sanatate si inca de atata vreme.
    Am sunat la casa de sanatate in Romania,nu ni s-a dat nici o lamurire,functionara a zis ceva ca s-ar putea sa fie formulare dar nu stie exact,parea destul de neinformata.Ne-a spus sa cerem informatii la cei din Germania.
    Se poate rezolva cumva aceasta situatie?Are mama dreptul la asistenta medicala completa dupa atatia ani de contributie baneasca la Casa de Sanatate,sau doar in caz de extrema urgenta?Trebuie sa platim integral orice consultatie si medicamente de fiecare data,cum s-a intamplat deja?
    Pentru a o ingriji si supraveghea in permanenta,eu a trebuit sa imi intrerup jobul dupa numai 3 luni .Sotul e angajat full time si copiii part-time.In concluzie,ne descurcam rezonabil dar va imaginati ca perspectiva unor viitoare note de plata la medici ,plus medicamente,este destul de stresanta pentru noi.Pensia mamei e micuta tradusa in Euro,cam 240 de Euro pe luna.Noi trebuie sa suplimentam financiar toate nevoile ei lunare.
    Ce drepturi are mama ca pensionar U.E.?Unde ar trebui sa ne adresam?Suntem la 300 Km de cel mai apropiat consulat,daca am merge acolo ,ni s-ar da o indrumare,sau nu este de competenta lor?
    Orice sfat in a gasi o solutie este binevenit,si va multumim mult.

  5. Sunt pensionar in Romania. Urmeaza sa lucrez in Germania in baza unui contract de munca. Pentru anii de munca din Germania o sa primesc o pensie din partea statului german cand voi implini varsta de pensionare conform legislatiei din aceasata tara? Imi puteti spune daca, in conditiile in care am deja calitatea de pensionar in Romania, exista un stagiu obligatoriu de munca in Germania pentru a beneficia de pensie in aceasta tara? Sau pentru orice perioada lucrata, la varsta de pensionare din Germania, se va calcula o pensie in conformitate cu contributia la fondul de pensii sau cum s-o numi in Germania?
    Multumesc.

    • Teoretic, pentru a primi o pensie germana trebuie sa muncesti 60 de luni in Germania, platind contributiile bineinteles. Acum sunt mai multe posibilitati:
      1.sa nu faceti cele 60 de luni= in acest caz la terminarea contractului va puteti recalcula pensia din romania cu suplimentarea perioadei muncite in germania. Pentru acest caz va trebuie documente de la Casa de pensii din Germania si acest drept nu se poate primi decit dupa implinirea virstei de 67 de ani.
      2. sa munciti pina faceti cele 60 de luni minime si cind impliniti 67 de ani, puteti obtine o pensie germana care se adauga la pensia romaneasca. Cunosc un caz cind un roman care a muncit 60 de luni cu 1100 euro net a obtinut o pensie germana de 53 de euro pina la sfirsitul vietii…
      3. sa continuati munca pina va lasa puterile. Sigur ca pensia va creste proportional cu perioada lucrata si cu contributiile aferente platite, dar in acest caz se pune intrebarea ce rost mai are gindul la pensie daca muncim pina la adinci batrineti…
      Cu toate acestea multi germani incearca sa ramina in activitate si dupa 63 de ani ( exista acum o lege speciala pentru ei daca au 45 de ani de contibutie) si chiar dupa 67 de ani, virsta normala de pensionare.
      Fiecare are optiunea lui…

  6. Bună ziua,
    Am şi eu câteva întrebări. Şi anume: socrul meu a lucrat 23 de ani în românia. Mai are un an şi jumătate armata şi 6 luni şcoala profesionistă de şoferi. Are 5 ani de pe urma grupei. În germania are deja 15 ani de muncă. În total ar avea 45 de ani de muncă. A împlinit în vară 63 de ani. În germania a ieşit legea cu 45 de ani lucraţi şi 63 de ani vârsta. Întrebarea mea ar fi dacă anii de grupă se pun la o astfel de pensie? Ani calendaristici are numai 40, numai cu grupa ar avea 45. Se pune această grupă la o astfel de pensie? Şi dacă da, unde este acest fapt prevăzut? Ca să putem argumenta aici la casa pensiilor.
    Încă o întrebare: pentru anii munciţi în românia o să ia pensie din românia. Este o pensie ca pentru un român ce trăieşte în românia, sau se ia în consideraţie nivelul de te-ai din germania, adică costurile mai mari de aici?
    Vă mulţumesc din suflet!
    Socrul are diabet şi se consumă foarte tare din această cauză. I s-a spus că pe anii din germania va primi numai 400 de euro şi îşi face mari griji că nu se va putea descurca cu acei bani aici.
    Cu stimă şi respect
    Ionela Răulea

    • 1.Legea cu 63 de ani se aplica numai acelor persoane care au contribuit 45 de ani la sistemul german de pensii. Asadar, imi pare rau, nu este cazul socrului dvs.
      2.Dinsul se va putea pensiona la 65 de ani.
      3.Valoarea pensiilor se calculeaza in functie de contributia platita si nu de tara in care traieste pensionarul. In consecinta, daca pentru munca din Germania va incasa 400 si pentru munca din Romania, probabil vreo 200, va avea o pensie de 600 de euro. Vechimea in munca ( grupa) are importanta la calculul pensiei fiindca creste pensia, dar, inainte de aceasta, pensionarul trebuie sa obtina statutul de pensionar, adica sa implineasa virsta de pensionare legala.
      4.Este posibil sa iasa la pensie anticipat, dar probabil ca nu ii convine fiindca se diminueaza pensia din germania si pierde si ceva drepturi pe care le are acum la locul de munca.( daca are, probabil al 13- lea salar, bani de concediu.)

      • Buna ziua!
        Am vazut raspunsul dumneavoastra si as dori sa-mi oferiti niste informatii mai exacte legate de legislatia de pensii germana . Sotul meu (acum cetatean german) indeplineste anul acesta conditiile pentru obtinerea pensiei anticipata partiala in Romania unde a lucrat 9 ani.(total 35 ani lucrati in Romania si Germania). Deocamdata lucreaza in continuare. Intrebarea se refera la modul in care pensia anticipata obtinuta in Romania poate afecta intr-un fel sau altul drepturile din Germania (ati mentionat ca se diminueaza pensia din Germania) si unde sunt prevazute aceste reglementari. Regulamentele UE referitor la pensia comunitara nu specifica nimic in acest sens. Va multumesc!

    • O intrebare pentru domnul consilier german! Cu doua pensii in Romania valorand circa 1500 euro si cu o casa cumparata in Germania se poate trai linistit in aceasta tara? Sau alta solutie! Va multumesc!

  7. Bunä ziua.Am o intrebare vä rog imi puteti raspunde,lucru in Germania de 1 an la aceiasi firmä si de sarbatori m-ia intrerupt contractul , iar acuma lucru in continuare.Afecteaza asta la drepturile mele de somaj sau la cei 5 ani minim lucrati pentru pensie?Vä multumesc!

  8. Buna ziua am si eu o intrebare la dumneavoastra, eu si sotul suntem de 5 ani in Germania , sotul lucreaza eu nu si de 6 luni am aduso pe mama la noi pentru a o ingriji ea avand varsta de 77 de ani, am depus la primaria unde locuim o Grundsicherungrente credeti ca avem vreo sansa sa ni se aprobe , mama avand pensie din romania de 600 ron, si doresc aici in Germania sa.i fac si card de sanatate deoarece mama are probleme de sanatate si are probleme grave cu vederea , va rog daca puteti sa.mi dati un sfat sau ce anume trebuie sa fac .multumesc mult

  9. Buna ziua va rog sa ma lamuriti cu o dilema.lucrez de 5 ani in germania si as vrea sa ma intorc in romania de tot.pot cere restituirea banilor care am contribuit la pensie .am doar 25 de ani si mi-ar prinde bine acum banii aceea ca si asa pana ajung eu la pensie multumesc anticipat

  10. Buna ziua . Ma numesc Marinela Florea si lucrez de doi ani in Germania .Am un minijob cu 450€ cu un procentaj f mic pentru pensie .Doresc sa stiu :
    1. daca acesti ani se pun ca vechime la pensionare.
    2.voi putea avea pensie din Germania?
    3. Pot plati ( din mana ) o asigurare de pensie extra aici in Germania sau alt stat european? (Mentionez ca am 20 ani lucrati in Romania si as dori sa stiu la ce varsta ma pot pensiona / acum am 55 ani / )
    Va multumesc anticipat !

  11. Daca am lucrat in Romania 35 de ani si 8 ani in Franta declarati de unde pot lua pensie ;iar eu am 56 de ani virsta ;se poate scoate anii de vechime +sporuri pe ordinator? pentru ca Francezii imi cer anii de vechime din RO pentru ai acumula cu anii lucrati in Franta cum sa procédez !!!!!!!multumesc;

  12. O persoana avand o pensie neta de circa o mie de euro in Romania, in ce tara europeana linistita si civilizata ar putea sa traiasca mai bine? Fara spagi si birocratie! Va multumesc!

  13. Eu am primit de la Deutsche Renteversicherung toate perioadele în care apar ca am contribuit în D și îmi cer clarificarea perioadelor de intrerupere începând cu vârstă de 17 ani.Am 15 ani lucrati in România cu carte de munca.Nu știu dacă trebuie să fac copii legalizate traduse sau nu după documente.Ce vor înțelege dintr-o carte de muncă completată cu scris de mânā?Precizez că locuiesc în România și lucrez câte 5-6 luni pe an în D cu acte în regulă.Mulțumesc!

    • Xerox carte de munca + adeverinte + diplome de studii daca aveti, toate in xerocopii. Cu originalele si xerocopiile mergeti la Primaria orasului unde stati si cereti la ghiseu legalizarea documentelor pentru Deutsche Renteversicherung. Vi le legalizeaza fara sa va coste un ban, apoi le puneti in plic impreuna cu formularele completate si le trimite-ti cu o confirmare de primire, E tot ce trebuie sa faceti.

  14. Buna ziua .Ma numesc Ana si locuiesc in Dortmund.Sunt mama singura 1 copil, lucrez dar iau si ajutor de la Job Center .Vreau sa imi audc parintii la mine care sunt pensionari.Ce trebuie sa fac pentru ei ca sa fie legali si sa nu ma afecteze pe mine in legatura cu Job Center? ce beneficii au pentru pensionari ce pasi sunt de urmat .Va multumesc anticipat.

    • Este complicat. In cazul in care au o pensie mare peste 1200 de euro,(ceea ce nu cred) pot veni legal, dar la stabilire in Germania vor fi pusi sa semneze ca nu vor cere ajutor de subzistanta. In cazul ca au o pensie mai mica li se va cere ajutorul unui sponzor care sa le asigure diferenta pina la 1200 de euro. Tu nu poti fi sponzor, fiindca esti tu sponzorizata de stat. Asadar, singura varianta posibila ar fi sa gasesti o familie pentru care sa lucreze mama sau tata.

    • In plus, daca veti imparti aceeasi locuinta, ajutorul social (plata chiriei) va fi redus la jumatate – se va considera ca folositi doar jumatate din locuinta, cealalta jumatate revenind in sarcina parintilor.

  15. Buna ziua. As dori un punctul de vedere in urmatoarea situatie: O persoana pensionara in Romania a plecata in Germania in 1992 si a obtinut si cetatenia germana. Persoana a renuntat la pensia din Rominia si primeste ajutor social cu care plateste chiria si se intretine. Daca ar dori sa se intoarca in Romania (are 82 ani) poate cere acordarea din nou a pensiei care i se cuvenea in tara?

  16. Da,
    Inainte de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana exista o asemenea prevedere. Dar, de atunci, s-au facut 2 modificari substantiale in legislatia europeana:
    1 s-a admis cetatenia dubla;
    2. s-a stabilit ca dreptul la pensie romaneasca au toti cetatenii care au muncit in Romania, indiferent de cetatenia persoanei respective.

    • Multumesc pentru raspunsul prompt. Ar mai fi o intrebare, daca persoana se intoarce, are dreptul la pensie retoractiv, eventual pentru cateva luni?

  17. Buna ziua
    Am si eu o intrebare: tatal meu e pensionar de 15 ani si de 8 ani sta la noi in Germania unde e inregistrat la primarie,a si lucrat cu acte doi ani si are si asigurare de sanatate.Intrebarea mea este de ce i se trage din pensia pe care o scoate o data pe an din Romania si pentru asigurarea de sanatate daca el are aicea? Anul acesta a fost in Romania si cu dovada ca este asigurat aicea si cei de la birou dau doar din umeri? Ce se poate face s-au unde trebuie mers ?
    Va multumesc anticipat

  18. Buna seara
    Va rog sa ma ajutati cu un raspuns… locuiesc in germania si vreau sa mi aduc si parintii din romania care sunt pensionari iesiti la termen. Cum procedez cu asigurarea medicala? Ei vor trebui sa plateasca ceva in plus fata de cas ul care li se opreste din pensie?

    • Sa, trebuie sa se asigure obligatoriu, voluntar,cu suma minima de 168 -175 de euro pe an. Vestea buna este ca se asigura numai unul ,cel de-al doilea devine coasigurat. La data plecarii, ar trebui sa faca diligentele necesare pentru a nu mai plati asigurarea de sanatate in Romania. V-ar trebui o consultanta specializata in aceasta problema. Daca locuiesc in apropiere de timisoara eu le pot acorda aceasta consultanta.

  19. Am si eu o intrebare:aștept sa primesc prin poștă formularul S1 pentru a le face părinților mei asigurare medicală. La momentul eliberării acestui formular le va afecta cu ceva pansia din România? Mă refer dacă cumva nu v-or mai primi deloc pennsoie. Eu asa am auziit spper sa nu fie adevarat. Multumesc

  20. Buna,
    Va rog sa-mi spuneti cat dureaza pana iasa decizia de pensionare in Germania. Mentionez ca am depus actele necesare ( am lucrat in Ro, Grecia si Portugalia).
    Va mulțumesc.

  21. Buna ziua!
    Daca o persoana care locuieste acum in Germania si-a pierdut decizia de pensionare pentru anii de munca din Romania, cum poate obtine o copie a acesteia fara a se deplasa in Romania??? Trebuie sa faca la notar o Imputernicire pentru o persoana din Romania, ce date minime necesare trebuie sa contina cererea sau s epoate si electronic????
    Mentionam ca i se cere sa depuna o copie a deciziei din Romania pentru dosarul de pensie, pe anii de munca din Germania.
    Cu stima, anna

  22. Maria,
    24.02.2016
    Buna ziua !
    Pensionar emigrat din Romania in Germania in 1996,nu a lucrat si in Germania,
    cand si-a depus actele pt a primi pensia, i s-a comunicat ca va primi doar 60 % din
    drepturi,potrivit legislatiei din Germania. Nu i se poate acorda diferenta de 4o % din Romania,unde a muncit peste 40 ani ? DIn 1996 si pana acum beneficiaza doar de ac.pensie de cateva sute de euro.

    • Ceva nu este in regula! Daca nu a lucrat in Germania nu are drept de pensie. Atunci ce acte a depus cind i s-a aprobat dosarul? Probabil ca a depus actele pentru anii lucrati in Romania. In acest caz, pensia primita acum in Germania este pensia care i se cuvenea si daca raminea in Romania. Chestia asta cu 60 la suta si 40 la suta este o neintelegere a dvs sau a functionarului care a facut comunicarea .

  23. Va multumesc ca existati! Evident, aveti parte de multe intebari, dar lamuririle dvs sunt mana cereasca pentru multi dintre noi, care nu ne descurcam in hatisul legilor romanesti sau europene. Anul terecut am obtinut rezidenta – numerele personale – in Suedia, unde avem stabilite cele doua fiice. Intentionam sa plecam si noi in aceasta vara pentru a locui acolo. Si eu si sotul suntem militari si avem pensie de la MApN. In clipa de fata sunteti singura autoritate careia putem sa ii cerem sfatul. Stim ca in Suedia, dupa implinirea varstei de 65 de ani, pensionarii emigranti primesc un ajutor social pentru plata intretinerii/chiriei locuintei. Ati particularizat pentru Germania. Pot indrazni sa va rog sa ma ajutati macar cu numele legilor care m-ar lamuri asupra drepturilor… comunitare pentru noi? Noi am mai luat in calcul si situatia urmatoare: toti militarii din UE ies la pensie mai devreme decat persoanele civile. In consecinta, ar fi posibil ca noi sa primim acel ajutor social in Suedia mai devreme decat varsta de 65 de ani. Ne framanta de mult aceste probleme dar chiar nu am stiut unde sa cautam raspunsul. Va multumesc!

  24. Nu este nicio facilitate pentru fostii militari niciunde. Nu stiu legislatia din Suedia, dar o stiu pe cea europeana. Daca sunteti amindoi pensionari, inseamna ca ati fost ofiteri si aveti cel putin 600 de euro pensie fiecare. Asadar 1200. Am avut un caz similar in Germania, Exact la fel, aveau pensii mari, au vindut apartamentul din bucuresti s-au mutat intr-o comuna din Baden, in apropierea fiului si cind a venit postasul cu pensia le-a spus ca ei sunt cei mai bogati pensionari din comuna, Aveau impreuna 1300. Ca sa obtina dreptul de sedere s-au adresat primariei. Desi aveau casa si nu plateau chirie, primaria locala le-a stabilit ca nivelul minim de venituri trebuie sa fie de 1500 de euro, ( cuantumul variaza de la caz la caz in functie de localitate) Asadar le lipseau 200 de euro. In consecinta, l-au obligat pe fiu sa faca un act de sponzorizare de 200 de euro lunar si, pe deasupra, i-au pus sa semneze ca nu vor cere ajutor de subzistenta de la statul german.Problema este ca nu stiu nimic despre ajutoarele de subzistenta din Suedia. S-ar putea ca conditiile de acordare sa fie altele, Gasiti documentatia despre pensionari europeni pe site-urile U.E. in limba romana, dar conditiile de subzistenta sunt probabil in suedeza fiindca sunt diferite de la stat la stat.

  25. Buna seara , mama mea s-a mutat la noi , in Germania si are o pensie de limita de varsta de 1400 lei , a muncit -40 ani in invatamant .Dorsc sa va intreb ca am aplicat pentru un ajutor la biroul social , cei din primarie au trimis actele . Vreau sa va intreb de ce drepturi va beneficia mama mea aici ?

  26. Cu tot respectul, cred ca s-a strecurat o greseala in cifrele afisate altfel nu pot sa cred ca in Germania pensia medie este la acelasi nivel cu cea din Spania sau Grecia si semnificativ mai mica decit cea din Austria sau Franta….
    In alta ordine de idei, am gasit aici un calculator de pensii, asa de avut o Idee cam la ce sa ne asteptam peste ani…http://rentenrechner.biz/ Dupa ce introduceti datele, apasati ‘Rechnung’ in coltul din stinga sus.

    • Si eu am ramas mirat, dar am inteles ulterior ca legea germana prevede ca pensia va reprezenta numai 48 la suta din ultimele venituri salariale, in timp ce in Grecia reprezinta 80 la suta. Probabil ca stii ca in Romania este un scandal destul de mare din cauza faptului ca acest procent este diferit de la o categorie la alta. Magistratii de pilda au 80 la suta din ultimele venituri la care se adauga diferite sporuri. Zegrean, presedintele curtii constitutionale are pensie de 10.700 de lei( desi este handicapat-deci nu plateste impozit) si are si un salariu de 16.000 de lei ( tot fara impozit) pe care le cumuleaza. Cu o suta de astfel de magistrati ,Romania falimenteaza… Multumesc pentru formular,il studiez…

  27. Sunt casatorita si locuiesc de 6 ani in Austria, In ianuarie voi implinii 60 ani, varsta legala de pensionare, Am depus acte pentru precalcul pensie de mult timp dar cei din Romania nu au raspuns.Pentru precalcul am depus diploma liceu, profil contabilitate, acte pentru cei 2 copii ai mei. Am primit raspuns..nu mii se poate calcula pensia…se intampla sa dureze f f mult pana primesc date din Romania. Ma ajuta cu ceva diploma? Ar trebuii sa contribui pentru a mii se recunoaste vechime? Merita? Am in total aproape 40 ani lucrati dar punctaj mic.
    Cu stima, Sorita

  28. Deci, pensii anticipate NU se mai dau de cativa ani buni in Romania. Pensiile de boala nu mai renteaza pentru ca se plateste o spaga de 2000 lei in fiecare an, iar daca pensia de boala e 200 ron, nu mai conteaza. Spre informarea dvs, decreteii si-au luat „revansa”. In 1990 acestia aveau 22-23 de ani si aceasta generatie NU A AVUT COPII TIMP DE 10 ANI !!! Cand vedeam cate-o gravida pe strada ne uitam la ea ca la urs. De-abia la inceputul anilor 2000 cand ceasul biologic si-a spus cuvantul, lucrurile au inceput sa se mai aseze. Si tot acesti decretei (printre care ma numar si eu) au dus greul anilor de inceput, ani in care inflatia era ingrozitoare si pe cand sa prinda cheag in tara, au plecat ins strainatate. Raman la convingerea ca va exista o suma pe care o va primi fiecare cetatean din UE (intre 80-200 euro), plus pensiile calculate de fiecare tara, indiferent daca exista drepturi la pensii din doua sau mai multe tari.

  29. E bine ca nu se mai dau pensii anticipate si ca nu mai renteaza pensiile de boala. M-am uitat in statisticile anuale si am observat ca numarul beneficiarilor scade. Scade si numarul pensiilor agricole fiindca beneficiarii au atins o anumita virsta si au inceput sa iasa din sistem. Dar din comentariul Dvs. rezulta o problema mai grava: daca din 1990 pina in 2000 nu s-au „prea” facut copii in Romania, care este forta de munca activa romana in perioada 2010- 2050? Am spus forta de munca activa romana fiindca aceasta se divide acum in doua: forta de munca din Romania si forta de munca din strainatate. Care este raspunsul la aceasta intrebare? Si citi colegi de generatie mai aveti in Romania?

  30. Sotia mea este pensionara, iar eu voi iesi in curand la pensie din sistemul de invatamant. Dupa ce vom fi amandoi pensionari am dori sa ne mutam in Ungaria undeva in apropierea statiunilor cu ape termale. In acest caz v-as ruga daca mai cunoasteti situatii asemanatoare, ce ar preconiza acest lucru, care sunt puctele pozitive si care negative, oportunitati si amenintari, legate de serviciile medicale, sociale etc. Cu alte cuvinte daca beneficiem de drepturile pe care le avem si in Romania, sau mai exact de ce drepturi beneficiem si de ce nu.
    Va multumesc.

    • Conform reglementarilor europene ar trebui sa aveti dreptul la asigurarile de sanatate ca si in Romania. Pentru a face insa o analiza de risc ( puncte pozitive si negative) imi mai trebuiesc multe informatii complementare. ( nivel de venituri- pensie- cheltuieli cu chiria si utilitatile, tratamentul medical,etc) o socoteala complexa pe care eu personal nu o pot face diindca nu cunosc particularitatile din UNGARIA.

  31. Pentru a primi ajutor social in Germania trebuia sa contribuiti la sistemul german de asigurari sociale. Fiindca dvs nu ati contribuit pina acum, nu veti putea primi niciun fel de ajutor social. Ar putea primi copilul dvs, daca indeplineste niste conditii care sunt stabilite de land. In momentul in care le solicita, oficialitatile ar putea lua in discutie si dreptul dvs de sedere in Germania. Si atunci va fi grav fiindca conform normativelor europene primesc dreptul de sedere doar acele persoane care au subzistenta asigurata (in valoare de aproape 700 de euro pe luna).

  32. Va rog si pentru mine un sfat ! Am 56 ani ,locuiesc in Romania si sunt pensionara de un an .Ma aflu la un pas de casatorie in Germania cu un cetatean pensionar german si inca nu stiu cum este mai bine pt siguranta mea ; sa preiau numele de familie german sau il pastrez pe al meu,daca schimb buletinul si adresa definitiva pierd toate drepturile (pensie, asigurare medicala) in Ro ?! Pensia o pot primi mai departe pe card in Ro ?

  33. Ideea generala este ca prin casatorie nu pierdeti niciun drept cistigat in Romania. Pentru dvs. cele mai importante probleme vor fi date de adresa de domiciliu a viitoarei familii. Asadar, daca va veti muta in Germania,va trebui sa va schimbati rezidenta fiscala in Germania, sa va transferati pensia romaneasca in Germania si sa platiti asigurarea medicala in Germania, iar daca domiciliul viitoarei familii este in Romania, cetateanul german va trebui sa-si stabileasca rezidenta fiscala in Romania, sa isi transfere pensia in Romania si sa plateasca asigurarea medicala in Romania. Pensia romaneasca pe card romanesc poate functiona doar 6 luni, adica pina la obligativitatea schimbarii rezidentei fiscale. Fiindca aceste operatiuni practice pot fi facute dupa trecerea a 183 de zile de la casatorie aveti timp suficient sa va hotariti asupra celei mai bune variante.

  34. Locuiesc cu sotia mea in Germania dar lucrez numai eu singur.
    Venitul familiei este in jur de 1300-1400 euro. De 2 ani am adus-o si pe mama in varsta de 82 de ani si cu o pensie de 180 euro. Va marturisesc ca banii nu ne ajung traiul fiind scump si chiria mare. Ce ajutor putem obtine de la statul German pentru un trai „decent”. Precizez ca sotia mea a incercat sa se angajeze dar fiind mai in varsta si cu probleme de sanatate nu a putut obtine nici nu job. Va multumesc !

    • Buna ziua ,ma numesc Radu si am o rugaminte pe acest subiect cu pensia.Eu am lucrat pe teritoriul Germaniei 1,8 luni,4 luni de somaj si 3 ani nebenjob la 450 de euro.momentan sunt pensionar anticipat in Romania.Pentruaceasta perioada petrecuta in Germania ce beneficii am cand o sa plec acasa peste cateva luni.Va multumesc foarte mult pt ajutorul pe care il oferiti tuturor romanilor,multa sanatate.

      • In locul dumneavoastra nu mi-as pune problema „beneficiilor” ci cum rezolv problema incalcarii obligatiilor privind pensionarea anticipata.
        Contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de pensionare anticipată sau anticipată parţială. Iar plata pensiei anticipate sau anticipate parţiale se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul se angajează cu contract individual de muncă.
        Deci statul roman va va astepta curand sa returnati pensia incasata pe perioada cat ati fost si angajat. E doar o chestiune de timp.

      • Indraznesc sa spun, ca daca va tacea, VECI PURURI, STATUL ROMAN NU VA STI ! deoarece NU statul roman prin ITM tine evidentza, ci terte persoane juridice „agreate” de acesta,, dovada in acest sens fiind mormanul de adeverinte de la locurile de munca cerute la data intocmirii dosarului de pensie. Daca ar avea o evidentza adevarata, ohoho ! Asadar, tacerea e de aur.

      • Un semnal va fi declansat atunci cand dl in cauza isi va cere „beneficiile” – Deutsche Rentenversicherung Berlin 2 va informa imediat CNPAS-ul.

  35. Bună seara! Eu sunt din Moldova. Am cetăţenie română. În România nu am lucrat nici o zi. În Moldova am ieșit la pensie la 57 ani. La moment muncesc în Germania. Pot pretinde la pensie comunitară?

  36. Buna ziua, as avea nevoie de un sfat.
    Am lucrat dupa cum urmeaza:
    – 1995 -2000 – in Romania
    – 2001-2005 – in Irlanda
    – 2006- 2012 – nu am lucrat si nu am platit pensie in nici un stat din UE
    – 2013 – prezent – in Irlanda
    As vrea sa ma intorc in Romania definitiv si as vrea sa stiu
    1 – pot cere inapoi contributiile la pensie din Irlanda
    2- ma sfatuiti sa las contributiile in Irlanda …. Daca se desfinteaza UE as putea sa fie o problema ?

    Multumesc anticipat
    Petre

    • Conform reglementarilor europene nu puteti cere contributiile la pensie platite in Irlanda. Ele nu se vor pierde chiar daca se desfiinteaza U.E. sau Irlanda iese din U.E., fiindca statul care le-a incasat va trebui sa vi le dea sub forma de pensiela implinirea virstei de pensionare sau cash la desfiintare sau iesire.

  37. Buna ziua,
    Va rog sa-mi spuneti si mie care este stagiul minim de cotizare pentru Suedia,pentru a primi o pensie comunitara ?

  38. Buna am si eu o rugaminte,am citit documentarul de mai sus,eu sunt pensionar militar,am lucrat aici o perioada de timp.La implinirea varstei de pensinare in Germania pot solicita pt. perioada lucrata recalcularea pensiei .Va multumesc .

    • da, cu cit perioada lucrata in Germania va fi mai mare, cu atit va creste pensia comunitara, bineinteles ca si in functie de contributia platita statului german. De exemplu, o ingrijitoare de batrini cu 900 de euro lunar salar net si 5 ani de vechime are o crestere la pensia comunitra de 45 de euro. Fa o comparatie cu situatia ta.

  39. Buna ziua,

    Am o scurta intrebare ipotetica: daca o persoana care a lucrat 4,5 ani in Germania ramane insarcinata si va trebui sa intre in concediu de maternitate va primi pensie chiar daca nu are cei 5 ani lucrati?

    Va multumesc!

    • Puteti lucra, aici nu intereseaza pe nimeni statutul de pensionar din Romania, dumneavoastra trebuie sa verificati in legislatia romaneasca daca statutul de pensionar MAI va permite desfasurarea unei activitati profesionale – de ex. pt pensionarea anticipata, desfasurarea unei activitati salariale nu este permisa.
      Cele bune!

  40. Sunt tanar pensionar MAI si as dori sa stiu care sunt conditiile de angajare in Germania si ce restrictii impune legislatia muncii din Germania unui angajator german, la angajarea unui pensionar dintr-o tara UE, respectiv ce dezavantaje financiare are pensionarul UE care semneaza un contract de munca in Germania ?
    Multumesc anticipat,

  41. Buna ziua,

    fiti amabil, nu ati putea scrie, va rugam, un articol legat de deutsche renteversicherung si cum se poate efectua „reintregirea” situatiei cotizatiilor pentru cei care inca nu se afla la varsta pensionarii insa doresc sa aiba o situatie clara a cotizatiilor in Romania si Germania?
    Eu ma straduiesc de vreun an si jumatate sa imi clarific situatia la Deutsche Renteversicherung si anume:
    – La 16 ani eram inca eleva la un liceu teoretic in Romania
    – Dupa liceu a urmat Facultatea de 5 ani
    – In ultimul an de facultate am-am incadrat in munca si am muncit timp de 8 ani la acelasi angajator in Romania
    – Dupa cei 8 ani am plecat in Germani schimband si angajatorul.
    – Undeva intre toate acestea am nascut primul copil, am beneficiat de 1 luna de indemnizatie de crestere a copilului dupa care am revenit la munca
    – In Germania fiind am nascut al doilea copil si am beneficiat de 5 luni de indemnizatie de crestere a copilului dupa care am revenit din nou la munca
    Deutsche Renteversicherung nu imi recunoaste perioada de scolarizare intre varsta de 16 ani si incheierea facultatii si nici perioada de munca lucrata in Romania
    Cica…ok, am trimis eu actele doveditoare, diplome traduse, copie dupa cartea de munca romaneasca (adica ce imi solicitasera ei), dar institutiile romanesti nu le-au confirmat veridicitatea acestora.
    Ce se poate face in acest caz?
    M-am gandit si asta v-a fi urmatorul meu demers sa merg sa obtin o adeverinta de cotizare de la casa de pensii romane.
    S-a mai confruntat cineva cu o situatie similara? Ce a facut persoana in cauza?
    Multumesc anticipat

    • Unde este cartea de munca? Acum 30 de ani documentul de baza era cartea de munca. Daca munceai o luna aveai carte de munca in care era stipulate toate problemele: studii, salar, contributii, prime, etc Stiu oameni in Germania care si-au docedit vechimea in munca cu cartea de munca romaneasca. Si li s-a recunoscut perioada lucrata. Bun! Daca nu aveti cartea de munca, mergeti la angajatorul din Romania si solicitati o adeverinta care sa ateste vechimea in munca. S-ar putea ca acel angajator sa nu mai existe…Ar fi foarte rau. Intrebati la primarie care este urmasul angajatorului. Daca fostul angajator nu are urmas, trebuie sa mergeti la arhivele statului din judet sa vedeti unde au fost depuse documentele la lichidarea fostului angajator. Puteti obtine adeverinta si de acolo, de la pastatorul de arhive judetean. Exista posibilitatea ca respectivele arhive ale angajatorului sa fi fost predate la arhicele nationale de la Pitesti, Si mai grav.Trebuie mers la Pitesti si obtinut respectiva adeverinta…Cind aveti adeverinta mergeti la Casa de pensii si solicitati un formular european. CEL MAI BINE AR FI SA ANGAJATI O RUDA SA REZOLVE TOATE ACESTE PROBLEME…

      • Buna ziua si imi cer scuze pentru intarzierea raspunsului.

        Am precizat ca am trimis la Deutsche Renteversicherung copie dupa cartea de munca.
        Bineinteles am si originalul. De asemenea am trimis copii dupa toate diplomele care atesta scolarizarea facuta in Romania, traduse si legalizate.
        Motivatia pentru asa zisa „neluare” in considerare a toti acestor ani a fost ca institutiile romanesti carora li s-a adresat cererea de confirmare a acestor date/documente nu au raspuns solicitarilor. Cu alte cuvinte, am inaintat toate documentele solicitate si dat fiind faptul ca probabil cei de la Casa de Pensii sau poate cei de la Facultate din orasul in care am locuit si invatat pana la plecarea in Germania nu s-au obosit sa raspunda solicitarilor celor de la Renteversicherung aceste documente au pentru cei din urma valoarea egala cu Zero.
        Asadar…dupa vreo 3-4 sesiuni de „furnizare” a documentelor respective si o corespondenta deja devenita stufoasa mi s-a comunicat ca oficialitatile romane sunt mute in privinta mea, si ma intreb in continuare ce se mai poate intreprinde suplimentar? Ma refer, a trecut cineva printr-o situatie similara, a intampinat aceleasi probleme sau aici se discuta doar ipotetic?
        Mentionez ca sunt in floarea varstei, sub 40 de ani, deci mai am timp sa imi clarific situatia, insa probabil sunt oameni care se regasesc in situatia descrisa si nu mai au atata timp la dispozitie.
        Multumesc anticipat

      • si nu, nu am absolvit o scoala neacreditata sau care s-a desfiintat. Am absolvit Universitatea Tehnica Cluj, Facultatea de Constructii de masini…
        De muncit am muncit cu contract de munca timp de aproximativ 11 ani in Romania, am carte de munca, fostul angajator exista si acum. Am toate contributiile platite pentru perioada lucrata, nu am inselat pe nimeni si nu am inventat diplome sau alte documente. Le am pe toate, in original, insa nu au fost luate in considerare. Dvs spuneti ca stiti oameni carora li s-au recunoscut studiile, respectiv vechimea in munca pe baza cartii de munca romanesti e minunat…ei bine, mie nu mi s-a recunoscut nimic si sunt curioasa de ce ar putea oare sa existe astfel de discrepante?
        Multumesc

      • Buna ziua,
        doresc doar sa va impartasesc si Dvs ca dupa un 3 ani de cand am depus dosarul pentru a mi se „reintregi” situatia cotizatiilor platite in Romania, am primit intr-un final raspuns ca mi-au fost recunoscuti anii lucrati in Romania.
        Mentionez ca nu am trimis alte acte decat cele enumerate mai sus si nici nu am intreprins alte demersuri nici la institutiile romane nici la cele germane inafara de a raspunde la scrisorile celor din urma. Am lasat timpul sa treaca si am asteptat.
        Cu respect,
        Cristina

  42. Buna ziua,

    Intai as dori sa va multumesc pentru sfaturile pe care le oferiti.

    Am si eu o intrebare si sper sa ma ajutati.

    Locuiesc cu sotia si fetita de 4 ani in Bayern. Amandoi muncim. Pentru a ne ajuta cu fetita, vine mama mea aici. 3 luni sta in Germania, 3 luni in Romania. Practic, sta 6 luni in Germania si 6 in Romania, in fiecare an.

    Ar trebui sa-i fac Anmeldung aici si asigurare medicala? Pana acum nu I-am facut Anmeldung si asigurare fac la ADAC pt. 3 luni: Incoming Versicherung. In jur de 100 Euro pentru 3 luni.

    Ea este pensionara si are pensia mica, in jur de 110 Euro. S-a pensionat anticipat. Din Ianuarie 2018 ar trebui sa primeasca pensia intreaga. Probabil in jur de 220 Euro.

    Am citit mai sus ca ar trebui sa aibe un venit de minim 700 Euro pentru a se putea inregistra aici. Nu exista alta solutie, avand in vedere ca locuieste cu noi in cele 6 luni cat sta in Germania?

    Trebuie sa-i fac asigurare la AOK, cu 160 Euro pe luna? Faptul ca a platit in Romania 40 de ani, nu ajuta cu nimic?

    Am citit si de un formular S1. Unde il pot gasi si cu ce ne-ar putea ajuta?

    Va multumesc pentru timpul acordat.

    Numai bine.

    Alin

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s