Notiuni de baza privind Uniunea Europeana

.

             Oricare cetatean roman, oriunde ar trai el si orice virsta sau sex ar avea, ar trebui sa cunoasca principalele reguli in baza carora functioneaza Uniunea Europeana. Pornind de la acest considerent, am lecturat peste 100 de pagini legislative si am sintetizat toate informatiile relevante pentru cetatenii romani intr-un material care are doar …4 pagini in  format A4.  Am exclus, asadar, prezentarea acelor agentii, autoritati si organisme consultative care au obiective importante de paza si securitate teritoriala sau de functionarea unor servicii din domeniul aerian, feroviar, naval, piscicol, etc, dar care nu au o legatura directa cu activitatea omului de rind. In materialul nostru, am selectat acele institutii, organisme si am inserat acele prevederi legislative care au o influenta nemijlocita si imediata in viata unui cetatean european  oricare ar fi originea, sexul, virsta si religia lui. Va recomandam sa cititi acest material de la un capat la altul fiindca, dincolo de aportul lui la cultura generala personala, notiunile prezentate in cuprinsul sau  va vor fi foarte utile atunci cind va sunt incalcate afectate diverse drepturi si doriti sa rezolvati anumite obligatii.

                                               Dan Constantin Goldis – presedinte SOCINRO   

UNIUNEA EUROPEANĂ

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare care a început în anul 1951, între şase ţări europene. În 50 de ani au avut loc sapte valuri succesive de extindere, astfel ca in prezent U.E., se compune din 28 de state membre.:  Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Romania, Slovacia,Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria.

Atentie! Islanda, Lichtenstein si Norvegia nu fac parte din U.E., dar sunt membre ale  Spatiului Economic European si, in aceasta calitate, au acorduri individuale de liber schimb cu statele U.E. Un statut deosebit are Elvetia care nu este nici tara U.E., nici S.E.E., dar care poate avea acorduri cu celelalte state ale U.E. in masura in care  ii convin politicile economice si sociale ale acestora.

Simbolurile Uniunii Europene 

Drapelul European

steagul-uniunii-europeneCercul celor 12 stele aurii pe fond albastru. Această emblemă a fost adoptată în 1955 de către Comitetul Miniştrilor în urma propunerii Adunării Parlamentare. Prin dispoziţia acestora, cele 12 stele simbolizează unitatea popoarelor Europei. Numărul lor este invariabil, douăsprezece fiind simbolul perfecţiunii şi plenitudinii.

Imnul european

În ianuarie 1972, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a adoptat un imn european care este un aranjament muzical al preludiului la “Oda bucuriei” din Simfonia a 9-a de Beethoven. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate, pace şi solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.

Ziua Europei

Data de 9 mai a fost aleasa ca Ziua a Europei de Consiliul European de la Milano, din 1985, apreciindu-se ca punctul de pornire al construcţiei Europei unite a fost declaraţia prin care, la 9 mai 1950, Robert Schuman ministrul de Externe al Franţei, a propus Germaniei, vechi inamic al ţării sale, dar şi altor state, să contribuie la realizarea „unei solidarităţi de facto” şi să pună „bazele concrete ale unei federaţii europene indispensabile pentru menţinerea păcii”.  Ziua Europei reprezintă un bun prilej pentru a organiza diverse acţiuni şi festivităţi, menite să apropie Uniunea Europeană de cetăţenii ei, dar şi pe cetăţenii uniunii între ei.

Moneda Euro

La originea conceptului de monedă unică se află tratatele care stau la baza Uniunii Europene. In decembrie 1995, Consiliul European de la Madrid decide ca moneda unică să poarte numele de “euro” iar din 1 ianuarie 1999, euro a devenit moneda europeană unică. Începând cu 1 ianuarie 2002, Euro a intrat propriu-zis în circulaţie şi în buzunarele cetăţenilor europeni. În acel moment, doar 12 din cele 15 state membre au adoptat-o, ulterior li s-a alăturat Grecia şi Slovenia, apoi, pe rând, alte state. Euro a devenit un simbol al Uniunii Europene. Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera grecească epsilon ea trebuind să facă legătura atât cu leagănul civilizaţiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima literă din cuvântul „Europa”. Cele două linii paralele din simbolul grafic sunt un indicator al stabilităţii euro.

Deviza Uniunii Europene

„Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene şi este rodul unui concurs la motto-ul u.e.care au participat, cu propuneri, 80.000 de tineri, între 10 şi 20 de ani. A fost folosită pentru prima dată în 2000 şi a fost pentru prima dată menţionată oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat în 2004. Articolul I – 8 enumeră simbolurile UE. Semnificaţia devizei este ca, prin Uniunea Europeană, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi că numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru.

Obiectivele Uniunii Europene:

  • promovarea progresului economic şi social;
  • afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena internaţională;
  • instituirea cetăţeniei europene;
  • dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie;
  • existenţa şi consolidarea relaţiilor în baza dreptului comunitar.

AQUIS-UL COMUNITAR

Aquis-ul comunitar este un compendium, un tot legislativ care se compune din tratatele, deciziile, regulamentele, recomandările şi alte acte normative emise de instituţiile decidente ale comunităţii. Aquis-ul comunitar conţine în esenţă două mari componente: Tratatele (plecând de la Tratatul de la Roma -1957) şi legislaţia comunitară (directive, regulamente, decizii, etc).
Cele mai importante tratate sunt:

Tratatul de la Maastricht ( 1993),care  permite instituţiilor Uniunii să coordoneze politici comune în diverse domenii (piaţa unică, transporturi, concurenţă, moneda unică, cooperare poliţienească, etc.)

Tratatul de la Amsterdam (1999) care  conţine prevederi în domeniile drepturilor cetăţenilor, cooperării în domeniul securităţii şi justiţiei, politicii externe şi de securitate comună şi consolidării democraţiei.

Tratatul de la Nisa (2003) conţine prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională de functionare.

ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

România a devenit stat membru al Uniunii Europene pe 1 ianuarie 2007, după ce Tratatul de Aderare, semnat pe 25 aprilie 2005, a fost ratificat de către toate Statele Membre.  In perioada de preaderare oficialii din institutiile U.E. au avut negocieri intense pe 27 de capitole cu reprezentantii Romaniei. La sfirsitul acestor negocieri, Romania s-a angajat să parcurgă în etape successive procesul necesar până la integrarea deplina in U.E. Pentru cetateanul roman de rind cea mai drastica masura de integrare a fost interzicerea dreptului de munca in statele U.E. pe o perioada de 7 ani. O parte din statele europene au eliminat mai repede aceasta restrictie, altele mai tirziu, dar esentialul este ca incepind de la 1 ianuarie 2014 cetateanul roman are dreept de munca in toate celelalte 27 de tari U.E.

Va prezeentam mai jos  câteva dintre beneficiile şi costurile integrării:

BENEFICII

Pentru investitori:

  • oportunităţi de afaceri mai mari;
  • accesul la o piaţă mult mai mare de desfacere şi de aprovizionare;
  • creşterea eficientei datorita unui cod comun de reguli şi a unor standarde ridicate;
  • transfer de tehnologie, know-how;
  • acces la fonduri structurale.

Pentru cetăţeni:

  • ofertă mult mai variată;
  • preturi mai mici;
  • dreptul de a circula şi de a munci liber şi fără restricţii în spaţiul U.E.

Pentru toată societatea, inclusiv ONG-uri şi administraţie:

  • creşterea posibilitatii de acces la fondurile structurale care se îndreaptă spre regiunile nedezvoltate, educaţie, politici de mediu şi infrastructură
  • valorificarea oportunităţilor legate de participarea la acordurile comerciale preferenţiale ale U.E.

După aderare, pentru promovarea unei dezvoltări echitabile şi durabile, România are acces la principalele instrumente pentru susţinerea politicii regionale. Resursele vor fi îndreptate spre acţiuni menite să reducă diferenţele între regiuni mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, promovând opţiuni egale de angajare între diferite grupuri sociale.

COSTURI:

  • vor exista şi costuri suplimentare foarte ridicate pentru societăţile româneşti nevoite să se alinieze la standardele europene (cele ecologice, de exemplu);
  • România va contribui cu miliarde de euro la bugetul comunitar;
  • autorităţile vor trebui să investească şapte-opt miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, la care se adaugă fondurile necesare pentru construirea de drumuri şi autostrăzi;
  • investiţii de 29 de miliarde de euro pentru protecţia mediului. Cea mai mare parte, o treime, va trebui suportată de agenţii economici şi marii poluatori. Statul urmează să contribuie cu aproximativ 20 la sută din necesar, iar U.E. va acoperi aproximativ 30 la sută din costuri;
  • eliminarea taxelor vamale pentru produsele din UE şi de reducere a nivelului de protecţie tarifară prin adoptarea tarifului exterior comun;

Instituţii ale Uniunii Europene:

Parlamentul European
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeana
Oficiul European de Lupta Contra Fraudei (OLAF)
EuropeAid Oficiul de Cooperare
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Tribunalul de Prima Instanta

Curtea Europeana de Conturi
Mediatorul European
Controlorul European pentru Protectia Datelor

Organisme financiare:

Banca Centrala Europeana
Banca Europeana de Investitii (BEI)
Fondul European de Investitii

Organisme consultative:

Comitetul Economic si Social
Comitetul Regiunilor

Organisme interinstituţionale:

Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene (EUR-OP)
Oficiul European pentru Selectia Personalului (EPSO)
Scoala Europeana de Administratie (EAS)

Cooperarea poliţienească şi judiciara în materie penală

Colegiul European de Politie (CEPOL)
Organismul European pentru Imbunatatirea Cooperarii Judiciare (Eurojust)
Europol

Asadar, in prezent funcţionarea Uniunii se bazează pe cinci instituţii: Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul de Miniştri, numit pe scurt Consiliu, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (prescurtat CJCE) şi Curtea de Conturi.

Parlamentul European reprezintă, în viziunea Tratatului de la Roma, din 1957, parlamentul-european„popoarele statelor reunite în cadrul Uniunii Europene”. Legitimat prin vot universal direct şi ales pentru un mandat de cinci ani, Parlamentul European şi-a sporit continuu influenţa şi puterea prin intermediul unei serii de tratate. Acestea, în mod special Tratatul de la Maastricht şi Tratatul de la Amsterdam  au condus la transformarea Parlamentului European dintr-un organism pur consultativ într-un parlament cu puteri legislative similare celor exercitate de parlamentele naţionale. Parlamentul European este singura instituţie comunitara ale cărei şedinţe şi deliberări sunt publice. Dezbaterile, avizele şi rezoluţiile acestuia sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Adrese: Parlamentul European (Bruxelles) Rue Wiertz 60,1047 Bruxelles, Parlamentul European (Luxemburg): Plateau du Kirchberg, B.P. 1601,2929 Luxembourg, Parlamentul European (Strasbourg):1 avenue du Président Robert Schuman, 67070 Strasbourg

Comisia Europeană este  organul executiv al Uniunii Europene, veghind la respectarea Tratatelor încheiate, astfel încât legislaţia UE să fie corect aplicată de către Statele Membre, iar toţi cetăţenii şi participanţii la Piaţa Unică să poată beneficia de condiţiile unitare asigurate. Principala preocupare a Comisiei Europene este aceea de a apăra interesele cetăţenilor Europei Membrii Comisiei sunt aleşi din ţările UE, însă fiecare dintre ei depune un jurământ de independenţă. Comisia Europeană lucrează prin Directoratele generale structurate în principal pe cele 17 politici ale UE la care se adaugă altele structurate pe relaţii externe (ex: DG Extindere, DG agricultură, DG dezvoltare regională etc.). Adresa Comisia Europeana: Rue de la Loi  170, 1049 Bruxelles

Consiliul Uniunii Europene – Consiliul de miniştri- este organismul legislativ al Comunităţii care îşi exercită puterea legislativă împreună cu Parlamentul European, consiliul uniunii europenecoordonind politica economică generală a Statelor Membre si  încheind  în numele Comunităţii, acordurile cu state sau organizaţii internaţionale. Este format din miniştrii statelor membre. Preşedinţia Consiliului este asigurată, prin rotaţie, de fiecare dintre Statele Membre, pe durata unui mandat de şase luni.Consiliul European reuneşte şefii de state sau guverne ai celor 27 state membre ale Uniunii Europene şi Preşedintele Comisiei Europene. Adresa Consiliul Uniunii Europene: Rue de la Loi  170, 1049 Bruxelles

Curtea Europeană de Justiţie are ca atribuţii uniformitatea interpretării şi aplicării dreptului comunitar în fiecare Stat Membru şi are competenţa de soluţionare a litigiilor în care se constituie ca părţi state membre, instituţii comunitare, întreprinderi sau persoane fizice.Curtea are judecători şi avocaţi generali, numiţi de guvernele statelor membre de comun acord, pentru un mandat de şase ani, cu posibilitatea de reînnoire. Ei sunt aleşi din rândul juriştilor de o incontestabilă independenţă şi competenţa profesională. Adresa:Plateau du Kirchberg, B.P. 1601,2929 Luxembourg

Curtea Europeană de Conturi are ca principală atribuţie verificarea conturilor şi a execuţiei bugetului Uniunii Europene.

Comitetul Economic şi Social (CES) este organismul consultativ european în cadrul căruia sunt reprezentate diversele categorii de activităţi economice şi sociale. Comitetul are rolul unui forum de dezbatere şi reflexie, atât la nivel european cat şi la nivelul statelor membre. Are 344 de membri ce reprezintă patronatul, muncitorii, agricultorii, întreprinderile mici şi mijlocii, comerţul şi asociaţiile meşteşugăreşti, cooperativele, societăţile de întrajutorare, profesiunile liberale, consumatorii, organizaţiile pentru protecţia mediului, familiile, ONG – urile cu caracter „social” etc. Membrii sunt propuşi de către guvernele naţionale şi numiţi de către Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 4 ani, care poate fi reînnoit. Ei aparţin unuia din cele trei grupuri, angajatori, angajaţi şi interese diverse. Germania, Franţa, Italia şi Marea Britanie au 24 de membri fiecare, Spania şi Polonia au 21 de membri, România are 15 membri, Belgia, Bulgaria, Grecia şi Olanda, Portugalia, Austria, Suedia, Republica Cehă şi Ungaria au câte 12 membri, Danemarca, Irlanda, Finlanda, Lituania şi Slovacia, câte nouă, Estonia, Letonia şi Slovenia, câte şapte, Luxemburg şi Cipru şase, iar Malta cinci. Principala misiune a C.E.S. esta aceea de a oferi consultanţă celor trei mari instituţii (Parlamentul European, Consiliul şi Comisia) pentru a asigura o mai mare implicare/contribuţie din partea societăţii civile la edificarea şi consolidarea unei Europe apropiată cetăţenilor săi.

Comitetul Regiunilor (CR), înfiinţat prin Tratatul de la Maastricht este un organism complementar celor trei instituţii Comunitare de bază (Consiliul, Comisia, Parlamentul). Unul din principalele sale obiective îl reprezintă consolidarea coeziunii economice şi sociale a statelor membre. Are 344 de membri şi un număr egal de membri supleanţi, numiţi pentru o perioadă de patru ani de către Consiliul Uniunii Europene, care îşi desfăşoară activitatea în exclusivitate pe baza propunerilor venite din partea statelor membre.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s