Stiri economice din si despre Romania

Cea mai mare creştere economică dintre ţările UE

România a bifat la finele primului trimestru din 2017 nu doar cea mai mare creştere economică dintre ţările UE ( 5,7% brut şi 5,6% ajustat de Eurostat pentru asigurarea comparabilităţii cu alte state), dar şi prima poziţie la creşterea industrială, cu un fulminant +15,3% brut în martie faţă de luna anterioară  şi +10,2% faţă de martie 2016, locul 2 după mult mai mica Estonie (+14,8%).

În principiu, ar fi trebuit să exultăm de bucurie, dacă nu am fi avut simultan şi prima traversare a pragului de 1 miliard de euro deficit comercial lunar, iar soldul pe segmentul de bunuri regăsit în balanţa comercială nu ar fi fost de peste 2 miliarde de euro pe primul trimestru al anului.

Cea mai scazuta rata anuală a inflaţiei din Uniunea Europeana 

Datele publicate in 20 aprilie 2017 de Oficiul European de Statistică (Eurostat ) arată ca rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie la 1,6% în Uniunea Europeană (de la 2% în februarie), în timp ce România, Irlanda şi Olanda au înregistrat cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei din UE.

Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate luna trecută în Letonia (3,3%), Lituania (3,2%) şi Estonia (3%), iar cele mai scăzute în România (0,4%), Irlanda şi Olanda (ambele cu 0,6%).

Piaţa auto prinde avânt după eliminarea timbrului de mediu

Pe piaţa maşinilor importate s-a înregistrat o creştere puternică în primele trei luni, volumele dublându-se faţă de primul trimestru al anului trecut, la 130.000 de unităţi, dintre care 52.000 numai la nivelul lunii martie. „Explozia“ de pe segmentul maşinilor vechi de import vine în contextul în care de la 1 februarie a fost eliminat timbrul de mediu, iar achiziţia din Vest a unei maşini nu mai presupune nicio taxă suplimentară.

Critici ale oficialilor FMI la adresa guvernului Romaniei

Un document publicat pe site-ul Fondului Monetar Internaţional arată că măsura prin care impozitarea  veniturilor se va reduce, începând cu 2018, va aduce un gol de încasări de 1,4% din PIB, respectiv 12,2 mld. de lei. Reducerea contribuţiilor sociale la 35% înseamnă, potrivit FMI, un impact bugetar de 8 miliarde de lei. Scăderea TVA de la 19% la 18%, tot din 2018, înseamnă un minus pe încasări de 3,48 miliarde de lei.

În total, aceste măsuri, potrivit oficialilor străini, vor aduce un gol de încasări de 23,68 miliarde de lei, respectiv suma necesară astăzi pentru trei luni de plată a tuturor chestuielilor cu asistenţa socială, incluzând pensiile. Potrivit datelor ministerului de Finanţe, în primele trei luni ale anuui 2017, cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 21,78 miliarde de lei.

Calculele Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu

Lia-Olguța-VasilescuMinistrul Muncii a afirmat că în prezent întreg sistemul de salarizare din România necesită 63,5 de miliarde de lei, iar la această sumă se va adăuga 32 de miliarde de lei până în 2020, iar o creştere de 10 miliarde pe an este suportabilă de la buget.

„Noi ne-am făcut foarte bine nişte calcule şi iată că prognozele pe care le avem după primele trei luni de guvernare sunt chiar mai optimiste decât noi am considerat că se va întâmpla. De altfel, efectul creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat şi pot să vă spun că pentru anul 2018 toate creşterile de pensii şi de salarii, inclusiv cele adoptate până în prezent, vor totaliza un efort bugetar de 16 miliarde de lei, 10 sunt pe salarii plus 6 pentru pensii, iar banii vor veni din următoarele surse: 3,5 miliarde contribuţiile aferente creşterii salariilor cu 10 miliarde de lei. De unde aceşti bani? Pentru că aveţi 35% din 2018 partea de contribuţii. Deci din 10 miliarde pe care îi plăteşte statul, 3,5 miliarde lei se întorc înapoi la stat”, a declarat Lia Olguţa Vasilescu. Ministrul Muncii a spus că la acestea se adaugă 2,7 miliarde de lei efectul de runda a doua a celor 12,5 miliarde de lei intraţi în economie, respectiv a salariilor fără contribuţii. „În momentul în care cresc salariile automat creşte şi consumul pentru că ele nu cresc de o asemenea manieră încât dumneavoastră să vă duceţi şi să vă cumpăraţi yacht-uri sau eu ştiu ce maşini de lux sau castele. Dumneavoastră veţi introduce aceşti bani în consum, în haine, în mâncare, iar toate aceste lucruri duc la efectul de runda a doua care înseamnă iarăşi taxe şi impozite colectate către stat”, a mai menţionat Lia Olguţa Vasilescu.

De asemenea, acesta a mai spus că o sumă de 1,8 miliarde de lei va veni de la majorarea salariului minim pe economie, fapt care va genera contribuţii la bugetul de stat.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s