Dezbatere: Este Romania o tara de tranzit sau de destinatie?

      La etajul 4 al blocului in care locuiesc in Timisoara s-a mutat o familie de chinezi. Barbatul are 35 de ani, femeia  vreo 28-30, au impreuna 3 copii de 5-7 ani dintre care doi baieti sunt de aceeasi virsta.  Gemenii  ma trezesc in fiecare dimineata la ora 6 cind incep sa sara coarda sub fereastra mea si numara sariturile in… engleza.

In blocul de vis a vis locuieste un negru. Am stat la coada dupa el la supermarket. Am vazut atunci ce avea in cosul sau de cumparaturi: o piine, o conserva de peste si o varza. Am tras concluzia imediat ca nu maninca carne de porc si ori e vegetarian ori e musulman.

La 300 de metri de apartamentul  meu se construieste Openville Timisoara. Reclama spune ca acest proiect va fi  in 2020 cel mai mare centru de bussines din sud estul Europei, care va avea cea mai inalta cladire din Romania, multe spatii pentru birouri, sali de conferinta, restaurante, cafenele, magazine, gradini suspendate, parcari supraetajate, sosea de traversare subterana… Ei bine, pe tot acest santier spectaculos lucreaza zi si noapte o mare de oameni. Toti sunt maruntei cu ochii ingusti si pielea aramie. Originea lor? Sunt din Thailanda si Vietnam.

Ce se intimpla in cartierul nostru? Dar ce se intimpla in orasul nostru? Intrebarile acestea sunt pe buzele fiecarui timisorean pensionar. Oameni tineri nu prea mai avem pe aici. Spre exemplu pe scara mea de bloc din 12 tineri citi erau odata au mai ramas patru. Ceilalti 8 sunt risipiti  prin lume, 3 in Germania, 3 in Anglia, 1 in Italia si ultimul este  in Alaska, steward pe un vas de croaziera…  Ce ciudatenie! Acum 15-20 de ani erau 8 carucioare de copii in hall, linga uscatorie, acum nu mai este niciunul. Incet incet, blocul in care stau se depopuleaza de cetateni romani. Dar nu numai blocul meu… S-au depopulat multe alte blocuri si cartiere din Timisoara, multe alte orase din Romania si  extrem de multe comune si sate…

De fapt, noul raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra migraţiei arată că procentual Romania a ajuns pe locul 2 in topul migratiei cu 7,2% după Siria care are13%, dar inaintea Poloniei (5,1%) şi Indiei (4,5%). Sigur ca India, Mexic, Rusia,China şi Bangladesh au cetateni mai multi  risipiti pe mapamond, sigur ca Ucraina si Polonia au mai multi oameni dislocati in Uniunea Europeana, dar sa nu uitam ca toate aceste tari au populatii bastinase mult mai mari. Procentual insa Romania este pe locul 2, dupa Siria care, de fapt, este bombardata zilnic, asa ca teoretic, n-ar trebui sa fie cap de lista.

Cert este ca viteza de depopulare a Romaniei este cea mai mare din Uniunea Europeana. Acum in 2018 am ajuns la mai putin de 20 de milioane din care vreo 3,5- 4 milioane au rezidenta temporala sau permanenta in alte tari. Practic in Romania mai sunt vreo 7-8 milioane de cetateni apti de munca.

Statisiticile spun ca in anul 2017 peste 150.000 de cetateni romani au plecat din tara, în contextul în care în ultimii ani s-au majorat atit salariile bugetarilor, cit si salariile celor angajati in privat. Astfel, deşi salariile au crescut, fenomenul migraţiei externe nu a încetinit.

Tot acest trend migrationist  a dus la declanşarea unei ample crize de personal in Romania. In anul 2017, agricultura si construcţiile s-au confruntat cu cele mai mari deficite de personal, dar criza s-a facut simtita si in turism, comert sau productie. Lipsa de personal din aceste domenii ameninta sa puna în pericol proiectele de infrastructura, in sectorul agricol mina de lucru este tot mai scumpa, comertul  nu mai gaseste oameni pentru deschiderea de noi magazine. Continental, Carrefour, Lidl, Kaufland, Megaimage fura angajatii de la unul la altul oferind diferite bonusuri. Exista si firme care ofera telefoane si masini de serviciu sau companii care au inchiriat autobuze cu care sunt dusi si adusi angajatii de prin cartiere sau chiar din satele apropiate.. Mai sunt angajatori in Romania care inchiriaza personal. Cetatenii romani care nu inghiteau de loc aceasta metoda in urma cu zece ani, au inceput acum sa se obisnuiasca cu ea. In Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca sunt sute de angajati inchiriati  in call center-ere si firme de consultanta  IT.

    Care este solutia crizei de personal din Romania?

Fiindca reintoarcerea in tara a romanilor plecati nu prea functioneaza, Romania este nevoita sa apeleze, ca mai toate tarile occidentale, la…muncitori straini. In anul 2017 au fost aduşi în România 4.911 muncitori străini, numar în crestere cu 20 % faţă de 2016 (3928 de muncitori). Cei mai mulţi  au venit din Asia, cu predilectie din Vietnam(1.400 de persoane) Sri Lanka, China, Filipine şi Bangladesh.

Pentru anul 2018, guvernul  Romaniei a stabilit un contingent de 7.000 de lucratori straini nou-admisi pe piata fortei de munca. Documentul aprobat de Executiv prevede suplimentarea cu 1.500 de locuri a contingentului pe tipuri de lucratori nou-admişi fata de cel stabilit pentru anul 2017; astfel, numărul de lucrători permanenti va creste de la 3.000 la 4.000, iar cel al lucratorilor detasati de la 700 la 1.200. Pe lingă lucrătorii permanenţi şi cei detasati, actul normativ prevede si alte tipuri de angajare sau detasare, respectiv persoane transferate în cadrul aceleiasi companii – 700, lucratori înalt calificaţi – 500, lucratori sezonieri – 400, lucratori stagiari – 100 şi lucratori transfrontalieri – 100.

Va amintiti cum inainte de 2014 vociferam impotriva cotelor stabilite in Germania? Va amintiti cind scriam articole necrutatoare despre dreptul de sedere si de munca cerute in Austria si Belgia? Va amintiti ca eram revoltat ca Franta sau Olanda ne impun diferite restrictii pentru obtinerea permisului de munca?

A trecut timpul, restrictiile pentru romani s-au ridicat treptat in Uniunea Europeana, concetatenii nostril au plecat unul cite unul sau cu intreaga familie, a aparut criza de personal pe plaiul mioritic si acum, oarecum paradoxal, Romania a ajuns sa stabileasca cote contigentate, sa impuna obtinerea dreptului de sedere  in functie de acordarea premisului de munca. Probabil ca acum in Orientul Indepartat un chinez scrie, cu minie proletara, articole despre dreptul de sedere  si de munca in Romania, exact asa cum faceam eu acum 4-5 ani.

Il las pe chinez in pace in plata lui Budha si imi permit sa pun o intrebare in stil hamletian: Este Romania o tara de tranzit? “To be or not to be?” Care o fi raspunsul corect?

                                                Dan Constantin Goldis

P.S. Acum cind imi corectam articolul, in fata blocului meu a oprit o masina care transporta mobila. Nu stiu din ce tara vine noul chirias dar are pielea aramie si ochii alungiti.

Reclame

Un gând despre “Dezbatere: Este Romania o tara de tranzit sau de destinatie?

  1. Asa cum noua romanilor tarile din vest ni se par ( pareau ) un fel de El Dorado, tot asa si celor din Bangladesh, India,etc Romania li se pare un ElDoradao. Iar atita timp cit exista locuri de munca disponibile, de ce sa nu manince si ei o piine ?? I-am vazut cum muncesc in Emirate in constructii, pe caldurile alea ingrozitoare…harnici, disciplinati…tot respectul pentru ei ! Si la fel ca in cazul emigrantilor romani, nici in cazul asiaticilor sau al africanilor, nu putem spune ”toti o apa si-un pamint” prosti, saraci, ne-educati, etc…Si pe ei tot saracia ii fugareste de acasa, la capatul lumii, pentru citiva dolari. Diferenta e ca la intoarcere acasa guvernul lor nu-i bate si nu-i gazeaza….
    Pe de alta parte avem fotbalisti din tari africane, il avem pe Cabral, pe Raed Arafat,si multi altii…oameni de valoare ( in domeniul lor) care ne fac sa intelegem ca tara de origine, culoarea pileii, cultura, religia nu conteaza atita timp cit fiecrae isi vede de treaba lui, munceste, se spala si da buna ziua 🙂
    Prin anii ’70 Cehoslovacia a ”importat” temporar citeva mii de vietnamezi, la munca. Acestia au ramas acolo dupa terminarea contractului iar azi sint la a treia generatie, bine stabilizati si integrati in societatea ceha….chiar daca e ciudat sa vezi o fatza vietnameza vorbind fluent ceha la o halba de bere ! – un fel de ”Pane Rumburaku” cu ochi mici si oblici :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.