Actualizare 11.02.2020

Citi bani  au trimis in tara romanii care muncesc si traiesc in Uniunea Europeana ?

  Potrivit datelor difuzate de Eurostat, in anul 2018, cetatenii romani care lucreaza in strainatate au trimis in tara 2,97 miliarde de euro. Intr-un clasament neoficial, aceasta suma situeaza Romania pe locul doi in Uniunea Europeana, dupa Portugalia (3,6 miliarde de euro), dar inaintea Poloniei (2,9 miliarde de euro), Regatului Unit (2,3 miliarde de euro) şi Italiei (2 miliarde de euro). Cele mai multe transferuri de bani în România au fost realizate din Italia, Germania, Marea Britanie, Spania şi Franţa, dar ,din pacate, nu exista informatii concrete privind remitentele trimise de romanii stabiliti in statele Uniunii Europene.  Cu toate acestea, sumele trimise s-au diminuat cu circa 100 de milioane de euro de la an la an, ceea ce a dus la constatarea ca  in ultima decada muncitorii romani care lucreaza in Uniunea Europeana trimit mai multi bani, decat absolventii de facultate din Romania relocati in strainatate, concluzionindu-se astfel ca pe masura ce nivelul de educatie creste, sumele trimise in tara scad. Explicatia acestui fapt este destul de simpla: persoanele cu studii superioare, angajati pe salarii corespunzatoare, nu mai iau in calcul reintoarcerea in Romania si incearca, in prezent, sa construiasca un viitor familiei lor in noul stat de resedinta.

 Citi cetateni romani muncesc si traiesc in tarile Uniunii Europene?

Statisticile oficiale ale tarilor din Uniunea Europeana mentioneaza in fiecare an numarul strainilor aflati pe teritoriul lor. Astfel, la finalul anului 2018, cetatenii romani cu rezidenta temporala sau permanenta se aflau in:

• Italia,1.190.091 romani
• Germania 622.780 romani
• Spania 585.856 romani
• 414.004 romani Regatul Unit al Marii Britanii
• 170.669 romani in Belgia
• 105.242 romani in Austria;
• 102.988 romani in Franta
• 64.503 romani in Grecia
• 42,209 romani in Irlanda
• 35.641 romani in Ungaria
• 30.750 romani in Portugalia;
• 29.546 romani in Suedia
• 26.299 romani in Danemarca
• 23706 romani in Cipru
• 13.659 romani in Olanda
• 4482 romani in Slovacia;

Nota: din aceste statistici oficiale lipsesc datele despre numeroasele comunitati de romani   din Elvetia, Norvegia, Israel, Canada sau S.U.A,  (tari NON-UE ), dar prezentul articol face referire doar la statele Uniunii Europene.

Asadar,daca adunam cifrele prezentate mai sus obtinem un total de 3.418.279 de persoane. Parerea tuturor specialistilor romani si straini in migratie este ca peste acest numar ar mai trebui adaugat un procent de 30% , datorita faptului ca multi romani fie ca nu au fost recenzati, fie ca nu au forme legale de sedere, fie ca au parasit Romania mai recent, ulterior efectuarii statisticilor.

Cert este faptul ca aproape un sfert din populatia activa a Romaniei munceste si traieste in afara granitelor. Deschiderea portilor catre societatile occidentale a produs o depopulare masiva a Romaniei, foarte multi cetateni de pe plaiurile mioritice preferand sa-si cladeasca o viata dincolo de hotare. Acest fapt, corelat cu scaderea natalitatii in tara mama, cauzeaza consecinte grave in viitorul Romaniei. Principalele dezavantaje ale migratiei romanilor sunt:

•  pierderea de investitii în capital uman, indeosebi a celei înalt calificate;
•  aparitia unui deficit de forta de munca în unele domenii;
•  contributii mai mici la sistemele de pensii si asigurarile de sanatate;

Desigur ca actualul proces migrationist prezinta si citeva avantaje pentru Romania. Acestea sunt:

• obtinerea unor venituri substanţiale, din care o parte sunt repatriate;
• sporirea capacitatii de investitii, prin lansarea unor afaceri, achizitionarea de masini, electrocasnice sau construirea de case;
• cistiguri în planul profesional si în cel al culturii muncii;

Cite persoane straine din tari NON U.E. au imigrat in Romania pina acum?

Conform legilor europene, dar si ale statului roman prin imigrant se intelege persoana provenita dintr-un stat din afara Uniunii Europene care isi stabileste resedinta intr-o tara U.E. pentru o perioada de cel putin 12 luni ( imigrantii temporari) sau care dobindesc un act de identitate emis de tara de adoptie( imigrantii permanenti).

Potrivit acestor reguli in anul 2019 aveau permis de sedere in Romania 112.000 de cetateni straini din care 47.000 de persoane (42%) provin din rândul statelor membre ale U.E., iar aproape 65.000 de persoane (58%) sunt din state aflate în afara Uniunii Europene şi a Spaţiului Economic European. Din rândul cetăţenilor care vin din statele non-UE, cei mai mulţi provin din Republica Moldova. Pe locul doi în top se află Turcia, cu peste 9.000 de cetăţeni care au permise de şedere în România, urmată de China, cu peste 7.700 de locuitori care locuiesc legal în România. Printre statele non-UE cu o comunitate semnificativă de cetăţeni care trăiesc în România se mai află Siria (cu peste 4.800 de cetăţeni în România), Israel (2.800), Irak (2.700), SUA (2.000), Ucraina (1900), Serbia (1.900) sau Tunisia (1.800).

NOTA: Si in Romania se aplica regula contigentarii, acea regula prin care se da anual aviz de munca unui numar limitat de cetateni din tarile non U.E. Avind în vedere insa, cererea mare din piata fortei de munca, cota de lucratori migranti  creste de la an la an. Astfel, cota admisa de lucratori migranti a fost majorata  de la 15.000 in anul 2018 la 20.000 in anul 2019 si se preconizeza ca  pentru anul 2020, guvernul  Romaniei sa mareasca acest contingent la 30.000.

Care este profilul socio-demografic al emigrantului român?

Ponderea cea mai importantă e reprezentată de persoane din grupa de vârstă 20 – 35 de ani, dintre care 49% sunt de sex feminin și 51% sunt de sex masculin. Cei mai multi emigranti provin din nord-estul si sud-estul Romaniei cu preponderenta din mediul rural. Adevarul este ca de mai multi ani functioneaza o adevarata campanie pentru emigrare adresata tinerilor romani, intretinuta de stiri false si mult prea optimiste. Datorita acestui fapt, foarte multi romani pleaca spre acest nou Tarim al Fagaduintei cu speranta ca odata ajunsi acolo, vor avea in timp scurt, un trai mai bun, cu bani mai multi obtinuti cu eforturi mai mici. Cum, din pacate, socoteala din  tirg nu se potriveste cu cea de acasa, cei mai multi din acesti tineri se vor trezi intr-o realitate crunta in care vor intelege rapid ca nu tot ce straluceste este din aur. Unii vor reusi sa se adapteze treptat conditiilor concrete ale mediului local, altii nu.

Cei care NU vor reusi sa se adapteze, vor apuca pe drumuri gresite ori pur si simplu vor supravietui temporar pe la periferia societatii din operatiuni mici si dubioase. Cea mai rezonabila solutie pentru aceasta categorie de persoane este reintoarcerea in Romania, dar multi dintre ei refuza acest deznodamint pe motiv ca sufera de angoasa imaginii de „looser”.