Alegeri prezidentiale-2019 -rezultate finale

ACTUALIZARE 26.11.2019
Potrivit rezultatelor centralizate de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe parcursul celor trei zile din turul 2 al alegerilor  prezidenţiale 2019, 944.077 de cetateni romani au votat in strainatate .

Cea mai mare prezență a fost în Italia – peste 190.000 de oameni. Urmează Marea Britanie, cu peste 170.000 și Germania, cu aproape 155.000. În Spania, au votat putin mai mult de 130.000 de conaționali.

In consecinta, Klaus Iohannis a obținut 863.849 de voturi in diaspora si 5.631.685 de voturi în țară,,totalizind asadar 6.495.534 de voturi. (65,88%) Viorica Dăncilă a obținut 55.493 de voturi în diaspora și 3.282.040 din țară, în total 3.337.533 de voturi.(34,12 %).

Programul de vot in tarile Uniunii Europene

Votul în diaspora pentru turul 2 al alegerilor prezidentiale se desfasoara pe parcursul a 3 zile .  Astăzi, vineri 22 noiembrie 2019,sectiile de votare vor fi deschise  între orele 12 şi 21, sâmbătă, 23  noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00 şi 21.00. Asadar, cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota la prezidenţialele din turul 2 indiferent dacă sunt domiciliaţi, rezidenţi sau turişti în statul respectiv. De asemenea, cetăţenii români din străinătate pot vota la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi.

Programul de vot in Romania

In Romania se voteaza numai in data de 10 noiembrie, urnele fiind deschise între orele 07.00 si 21.00. Alegatorii care nu se afla în localitatea de domiciliu si cei care au fost omisi din lista permanentă a sectiei de votare pot merge la orice sectie din tara, prezenta lor la vot fiind înregistrata pe o lista suplimentara.

80.000 de români din diaspora inscrisi pe listele electorale

Potrivit Autorității Electorale Permanente, aproape 80.000 de români din diaspora s-au înregistrat pentru a-și exprima votul la alegerile prezidențiale 2019 in primul si al doilea tur de scrutin..

Dintre cei aproximativ 80.000 români înscriși, 38.944 de români s-au înregistrat pentru a vota la secţiile din străinătate, în timp ce 41.003 au optat pentru votul prin corespondenţă.

Votul în Uniunea Europeană

Cele mai multe secții de votare pentru români au fost amplasate în Spania (143) și Italia (142).

Românii din capitala Spaniei, Madrid, vor putea vota în nouă secții amenajate pentru scrutinul prezidențial, în cadrul Ambasadei, Consulatului și Institutului Cultural Român. În restul orașelor, secțiile de vot au fost amplasate în școli, centre culturale sau hoteluri.

În Italia, cinci secții de votare au fost amplasate în Roma și Torino, trei în Milano și două în Padova, Bari, Catania și Verona. În alte 121 de orașe în care trăiesc români va fi amplasată o singură secție de votare.

În Germania, AEP a anunțat că vor fi amplasate 79 de secții de vot, dintre care câte șase în München și în Nürnberg, patru în Stuttgart, trei în Berlin și câte două în Bonn, în Ulm, în Karlsruhe și în Offenbach am Main.

Românii din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord vor putea vota în 72 de secții, dintre care 18 sunt în Londra și două în Luton, Bristol, Swindon, Plymouth, Manchester, Leeds, Northampton, Birmingham, Coventry, Edinburgh și Glasgow.

În Franța vor exista 50 de secții de votare pentru români, cinci dintre acestea fiind în Paris și trei în Marsilia.

Românii din Republica Moldova vor putea vota în 37 de secții, dintre care 12 vor fi în Chișinău.

ACTUALIZARE 14.11.2019

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, în data de 15 noiembrie, de la ora 00:00, începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor pentru Preşedintele României din data de 24 noiembrie 2019, aceasta urmând a se încheia sâmbătă, 23 noiembrie 2019, ora 7:00.

Scrutinul se desfăşoară în aceleaşi secţii de votare ca la primul tur, iar plicurile celor care votează prin corespondenţă trebuie să ajungă în ţară până în 21 noiembrie. Cei care au ales votul prin corespondenţă trebuie să se asigure, înainte de a lipi autocolantul cu votat, că a intrat în turul al doilea candidatul pentru care optează.

AEP a anunţat, joi, că al doilea tur de scrutin are loc în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.

Prezenta la vot in Uniunea Europeana in primul tur de scrutin

Cea mai mare prezenţă la vot în U.E. s-a înregistrat în Italia (aproape 130.000 de alegători) şi Marea Britanie (peste 119.000), conform platformei online a Biroului Electoral Central. Prezenţă ridicată s-a înregistrat şi în Spania şi Germania.

  Rezultatele din turul 1 

In perioada 08-10 noiembrie 2019 s-a desfasurat peimul tur al alegerilor prezidentiale din Romania. Recent Biroul Electoral Central a comunicat urmatoarele rezultate:

Klaus Iohannis a obținut un scor general de aproape 37% în primul tur al prezidențialelor, conform rezultatelor parțiale ale Autorității Electorale Permanente (AEP), după ce au fost numărate voturile din toate secțiile de votare. Cele mai multe voturi într-o singură secție de votare le-a primit la grădinița 43 din Sibiu – 944 de voturi. Nimeni nu l-a votat pe Iohannis la școala din Firtănuș, județul Harghita.De altfel, Iohannis a obținut cel mai bun scor în județul Sibiu, de unde provine – în jur de 67%. Alte scoruri-record obținute de Iohannis au fost în Diaspora – 53% și Alba 52%. Cele mai slabe rezultate au fost obținute de președintele în funcție în Harghita 9%, Covasna 16%, Buzău și Olt puțin sub 30%. 30 de județe, Bucureștiul și Diaspora au fost câștigate de Klaus Iohannis.

Viorica Dăncilă a intrat în turul doi al prezidențialelor, cu un scor general de puțin sub 24% din voturi. Șefa PSD a obținut cele mai multe voturi într-o singură secție de votare la școala nr. 1 din Ghimpați, județul Giurgiu – 706. În 18 secții de votare din județele Harghita, Mureș, Covasna, dar și una din București și una din Iași, Dăncilă nu a primit niciun vot. Viorica Dăncilă a câștigat alegerile în 10 județe. Scoruri record a obținut în Teleorman 47%, Olt 43% și Giurgiu 43%. Cele mai slabe rezultate au fost în Diaspora, unde sub 3% din alegători au votat-o, dar și în Harghita și Covasna. Alte județe unde Dăncilă a dat rateu sunt Sibiu, sub 10%, Timiș 14%, Satu Mare 15%, Mureș 13%, Cluj 10% sau Brașov 15%. În București, fostul premier a primit doar 18% din voturi.

Dan Barna a ratat turul doi al prezidențialelor, obținând un scor general de 14%. Cele mai multe voturi într-o singură secție le-a primit în București, la Colegiul UCECOM Spiru Haret, 798 de voturi. În 35 de secții de votare din țară, pe Barna nu l-a votat nimeni. Liderul USR nu a câștigat alegerile în niciun județ. A scos însă scoruri record în Diaspora 28%, București 25%, Timiș 21%, Cluj 20%, Ilfov 19%, Brașov 18%, Iași 18% și Constanța 16%. Cele mai slabe rezultate le-a avut în Harghita 4%, Covasna 6%, Teleorman sub 7%, Olt și Mehedinți în jur de 7%.

Mircea Diaconu a ieșit pe locul patru în primul tur, cu un scor general de 9%. Cele mai multe voturi le-a primit în secția de vot de la grădinița nr. 3 din Vlădești, județul Argeș – 333. În 96 de secții, nimeni nu l-a votat pe actorul Mircea Diaconu. Cele mai bune rezultate obținute de candidatul susținut de Pro România și ALDE au fost în Argeș 14%, Botoșani sub 13%, Buzău 13%. În București, Diaconu a obținut un scor de 11%. Cele mai slabe rezultate: Diaspora sub 4%, Harghita sub 2%, Covasna 4%, Sibiu 5%, Sălaj sub 6%.

 

Pe locul 5, candidatul PMP Theodor Paleologu a obținut un scor de sub 6%. Cele mai multe voturi dintr-o secție de votare au mers la Paleologu în școala din Ulmeni, județul Maramureș – 583În 132 de secții, nimeni nu a votat cu el. Paleologu a scos scoruri bune în Cluj, aproape 9%, București 8%, Iași sub 8% și Suceava 7%. Cele mai slabe au fost în Harghita, Covasna, Giurgiu, Olt, Satu Mare și Teleorman.

 

Kelemen Hunor, candidatul UDMR, a câștigat alegerile în fiefurile UDMR din Harghita și Covasna. Scorul său general a fost însă de puțin peste 4%.

Ramona Bruynseels a obținut peste 4% din voturi în județul Hunedoara.

Alexandru Cumpănașu a scos peste 4% în Olt, iar în Călărași și Ialomița în jur de 2%. Scorul său general se învârte însă în jurul a 1% din voturi. Cele mai multe voturi le-a obținut în două secții de votare din județul Olt, localitatea Dobrosloveni, acolo unde locuia nepoata sa, Alexandra Măceșanu, ucisă la Caracal.

Ninel Peiaa scos recordul pe județul Bacău, 0,5%.

Bogdan Stanoevici a luat cele mai multe voturi în București și Ilfov, 0,6-0,7%.

Cătălin Ivan a avut cel mai bun scor în județul Gorj, peste 0,8%.

Viorel Cataramăa scos în jur de 1% în Botoșani și Bacău.

 

 

 

Programul de vot in tarile Uniunii Europene

Votul în diaspora se desfasoara pe parcursul a 3 zile .  Astăzi, vineri 8 noiembrie,sectiile de votare vor fi deschise  între orele 12 şi 21, sâmbătă, 9  noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 10 noiembrie, între orele 7.00 şi 21.00. Asadar, cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota la prezidenţiale indiferent dacă sunt domiciliaţi, rezidenţi sau turişti în statul respectiv.De asemenea, cetăţenii români din străinătate pot vota la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi.

Programul de vot in Romania

In Romania se voteaza numai in data de 10 noiembrie, urnele fiind deschise între orele 07.00 şi 21.00. Alegătorii care nu se află în localitatea de domiciliu şi cei care au fost omişi din lista permanentă a secţiei de votare pot merge la orice secţie din ţară, prezenţa lor la vot fiind înregistrată pe o listă suplimentară.

Numarul actual de votanti

Un număr de peste 47.000 români au votat până la ora 18.00, la secţiile deschise vineri în străinătate, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), numărul acestora aproape dublându-se în trei ore, în condiţiile în care la ora 15:00 numărul lor era 21.950. La aceștia se adaugă și cei 25.000 de români care au votat prin corespondență. 

În Italia au votat deja 7.793 de persoane, în Roma, numărul votanţilor fiind 747.

In Austria şi-au exprimat votul 1.492 de cetăţeni de români. În primul tur de la prezidenţialele din 2014, pe parcursul întregii zile votaseră la secţiile de pe teritoriul Austriei 3.500 de persoane.

La Chişinău, în cele 12 secţii au votat 2.355 de persoane, iar în R. Moldova au votat 4.485 de persoane.

În Marea Britanie, până la ora 18.00 au votat 6.074 de cetăţeni români.

In Spania până la aceeaşi oră s-au înregistrat 5.503 votanţi.

În Germania, şi-au exercitat dreptul de vot 5.974 de persoane.

În Belgia au votat deja 1.994 persoane, iar potrivit unor membrii din secţii, ritmul de vot este mai intens decât la alegerile prezidenţiale anterioare.

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, au votat în total 161.261 alegători din străinătate.

 

1900 de Ron participarea la o sectie de votare in Spania

In vederea organizării alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie 2019, Ambasada României în Spania face un apel la comunitatea românească prezentă în teritoriu în vederea înscrierii de membri la secțiile de vot. Membrii secţiei de vot vor încasa, la fiecare din cele două tururi, echivalentul în euro (la cursul BNR) a 1.900 RON. Plata se face la încheierea activităţii comisiei, la fiecare tur.

„Înscrie-te pentru a fi pe lista de persoane disponibile spre a completa, acolo unde va fi nevoie” pentru birourile secţiilor de vot din circumscripţia Ambasadei (Comunitatea Madrid, Castilia şi León – fără provincia Burgos, Insulele Canare, provincia Guadalajara) la alegerile pentru preşedintele României din noiembrie 2019. Apasă aici – membrusectievot – pentru a completa formularul și a intra în rândul românilor dispuși să contribuie la activitatea birourilor secțiilor de votare.”, este apelul Ambasadei României în Spania publicat pe pagina de Facebook.

Rezultate dezamagitoare 

S-a incheiat inregistrarea pentru votul prin corespondenta la alegerile prezidentiale din noiembrie. Rezultatul  final este jenant: doar 41.003 de alegatori si-au exprimat optiunea de a vota prin corespondenta,ceea ce inseamna  1,02 % din totalul de aproximativ  4.000.000 de cetatenii romani cu domiciliul sau rezidenta in strainatate.

S-a incheiat si inregistrarea optiunilor cetatenilor romani pentru infiintarea unei noi sectii de votare. Rezultatul final a fost si mai slab: doar 38.944 de alegatori si-au exprimat optiunea de a se infiinta o noua sectie de votare, ceea ce inseamna  0,97 % din cetatenii romani cu domiciliul sau rezidenta in strainatate.

Adunind cele doua procente rezultate ajungem la un total de 1,99%, un rezultat dezamagitor pentru toti politicienii care au acuzat pina acum guvernantii  ca ingradesc pe toate caile posibile votul romanilor din strainatate. Dezamagiri la fel de mari vor avea  si in privinta votului in avans planificat in zilele de vineri 08.11.2019 si simbata 09.11.2019. Va fluiera vintul prin toate sectiilede votare, inchiriate pe bani grei si cu plati consistente pentru multimea membrilor din comisie .

Convingerea mea ferma este ca in primul tur de alegeri prezidentiale nu se vor prezenta mai mult de 600.000 de cetateni romani din strainatate. Cine face pariu cu mine?

Candidati la alegerile prezidentiale din 2019

Primul tur al alegerilor prezidenţiale are loc pe 10 noiembrie în ţară, iar în străinătate între 8 şi 10 noiembrie. Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea de voturi ale alegătorilor se organizează al doilea tur, pe 24 noiembrie. Lista candidaţilor este:

candidati

1.Klaus Iohannis candidează din partea PNL pentru un al doilea mandat la Cotroceni. Iohannis a fost profesor de fizică înainte de a deveni primar al municipiului Sibiu în anul 2000, funcţie în care a fost reales în 2004, 2008 şi 2012, de fiecare dată din partea Forumului Democrat al Germanilor din România. În iunie 2014, cu puţin timp înainte de alegeri, a devenit preşedintele PNL şi apoi candidatul pentru Palatul Cotoceni. A fost ales presedintele Romaniei in 2019′

2.Viorica Dăncilă candidează din partea PSD la alegerile prezidenţiale. Ocupă funcţia de prim-ministru al României din ianuarie 2018. Este membru PSD din 1996, iar în mai 2019 a devenit preşedinte al partidului, după încarcerarea lui Liviu Dragnea. Anterior funcţiei de premier, Viorica Dăncilă a fost europarlamentar.

3.Dan Barna candidează la preşedinţie din partea alianţei USR-PLUS. Dacă va câştiga alegerile, îl va propune pe Dacian Cioloş în funcţia de premier, conform unei alianţe dintre USR şi PLUS. Este deputat din anul 2016, ales pe listele din Sibiu şi a devenit preşedinte al USR din octombrie 2017.

4.Mircea Diaconu va candida la alegerile pentru Cotroceni ca independent susţinut de alianţa ALDE-Pro România. El este un actor, om politic şi profesor. Diaconu a fost membru în PNL în perioada 2008-2014 şi senator din 2008. Totodată, a fost ales europarlamentar independent în anul 2014.

5.Theodor Paleologu candidează la alegerile prezidenţiale din partea PMP. Este profesor, diplomat şi om politic. A fost deputat în perioada 2008-2012. În perioada 2008-2009 a fost ales ministru al Culturii în guvernul condus de Emil Boc. Totodată, Paleologu a fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005-2008.

6.Kelemen Hunor candideaza din partea UDMR..

7.Partidul Neamul Românesc l-a anunţat drept candidat pe Ninel Peia.

8.Partidul Puterii Umaniste vine cu Ramona Ioana Bruynseels

9.Viorel Cataramă va candida din partea Partidului Dreapta Liberală.

10.Platforma Demos l-a desemnat Candidat pe Claudiu Crăciun.

11.Fostul primar al Clujului Gheorghe Funar va candida din partea Partdului România Noastră,

12.Partidul Noua Românie l-a lansat pe Sebastian Popescu la preşedinţie.

În cursa pentru Cotroceni s-au anunţat şi mai mulţi candidaţi independenţi. Ei trebuie să strângă 200.000 de voturi pentru a putea candida. Printre ei se află Alexandru Cumpănaşu, Liviu Pleşoianu, Florentin Pandele, Avram Iancu, Cătălin Berenghi, Bogdan Stanoevici sau Emanuel Onoriu, fiul cântăreţei Gabi Luncă.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

 In data de 11.09.2019, la ora 24.00, se încheie perioada de înscriere a cetatenilor români cu domiciliul/resedinta în strainatate în Registrul electoral, cu scopul de a îsi exercita votul prin corespondenta sau pentru a solicita înfiintarea unei secții de votare în localitatea de resedinta la alegerile prezidentiale din acest an. Astfel, cetatenii români au avut la dispoziţie 4 luni si 14 zile pentru a transmite cererile lor însotite de actele care dovedesc domiciliul/resedinta în strainatate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în strainatate.

Pina astazi, 11  septembrie 2019, ora 8 dimineata, 29.939 de alegatori romani de pe intregul mapamond  au solicitat infiintarea unei noi sectii de votare si 31.377 au solicitat sa isi exercite votul prin corespondenta. Aceste cifre sunt neasteptat de mici si, in consecinta, nu se pot infiinta prea multe sectii de votare.  Conform actualei prevederi legale, pentru infiintarea unei noi sectii de votare sunt necesare cel putin 100 de cereri ale cetatenilor romani cu domiciliul/resedinta în strainatate. Din statistica inregistrarilor pina in acest moment, aceasta conditie nu se indeplineste in 104 tari din cele 108 din care s-au primit cereri.  Tot din statistica rezulta ca vor fi infiintate noi sectii de votare in  Marea Britanie, unde exista 5959 cereri, Italia 3917 cereri, Germania 3074 si Spania 3073, dar, practic   in numai 10-15 se indeplineste conditia de depasire a  numarului de  100 de cereri.

Apel de ultima ora facut la 1 septembrie 2019.

Autoritatea Electorala Permanenta publica in fiecare zi numarul cetatenilor romani care doresc infiintarea unei noi sectii de votare in zona lor de rezidenta pentru viitoarele alegeri prezidentiale. Astazi, cu 11 zile inainte de expirarea termenului limita pentru aceasta optiune rezultatele sunt foarte slabe. Astfel, pina la data de  31 august 2019, erau înregistrați pe portalul http://www.votstrainatate.ro doar 15.222 de alegători români pentru vot la secția de votare și doar 14.662 de alegători pentru votul prin corespondență. În topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu un număr foarte mic de alegatori în comparație cu numărul de cetățeni români care se gasesc in aceste tari.

Din punct de vedere legal,  dacă se înregistrează cu opțiunea pentru vot la secțiile de votare cel puțin 100 de cetățeni din aceeași localitate sau grup de localități, pentru aceștia va fi înființată o secție de votare. Dar, din pacate, conform rezultatelor inregistrate pina acum nu se pot infiinta decit 10-15 noi sectii de votare in Marea Britanie si Germania.

Președintele Autoritatii Electorale Permanente, Constantin Mitulețu-Buică, face un apel către românii din străinătate să se înregistreze pe portalul www.votstrainatate.ro in cele 11 zile ramase la dispozitie pentru ca “autoritățile române să înființeze secții de votare conform numărului de înregistrări şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public referitoare la numărul de cetățeni care s-ar afla într-o localitate sau stat”.

=========================================================================================

Modalitati de exercitare a votului pentru alegerile prezidentiale de catre cetatenii romani aflati in strainatate

Conform celei mai recente legi privind scrutinul electoral, cetatenii romani care au rezidenta sau domiciliul in strainatate vor putea vota la alegerile prezidentiale din acest an prin trei modalitati  distincte:

1 votul anticipat, la urne, in doua zile consecutive premergatoare alegerilor conform urmatorului program:

 – vineri-  intre orele 12.00 si 21.00

 -simbatata- intre orele 07.00 si 21.00 (orele mentionate sunt ore locale).

 2. votul clasic, la urne, care se va desfasura duminica in ziua alegerilor in intervalul orar 07.00 si 21.00 (ore locale) cu mentiunea ca alegatorii care la ora 21.00 se afla la sediul sectiei de votare, precum si cei care se afla la rind pentru a intra în localul de vot pot sa isi exercite acest  drept pina la ora 24.00.

3.votul prin corespondenta, situatie in care alegatorii isi pot exercita acest drept fara a se deplasa la sectia de votare. Acest tip de vot se aplica numai pentru diaspora si presupune o inregistrare anterioara in Registrul Electoral, primirea unui plic cu formulare si instructiuni si trimiterea optiunii respective la adresa sectiei de vot prin corespondenta, astfel incit sa ajunga cu cel putin 3 zile inaintea datei alegerilor propriu-zise. In anul 2019, aceasta procedura se va complica ceva mai mult fiindca este de presupus ca vor fi doua tururi de scrutin si, in consecinta, alegatorul va trimite de doua ori optiunile sale.

Oricum, toti decidentii politici romani spera ca prin aceste doua modalitati suplimentare de vot ( votul anticipat si votul prin corespondenta) sa se elimine in totalitate cozile interminabile si scandalurile de la unele sectii de vot din strainatate.

3 gânduri despre “Alegeri prezidentiale-2019 -rezultate finale

  1. Imi cer mii de scuze cititorilor dar, trebuie sa spun clar, ca mare parte din semenii nostri diasporeni sunt nu doar ignoranti dar si complet anormali, ca sa nu folosesc expresii mai dure. Dupa ce se scandalizeaza ca nu pot vota la sectiile consulare sau la ambasade, acuzand (pe drept de altfel) autoritatile de lipsa de intentie de a imbunatati conditiile de vot, acum nu sunt in stare sa dea cateva click-uri si sa se inregistreze pe net pentru vot in conditii civilizate. Le place sa se inghesuie la cozi probabil. Sunt masochisti sau…ca nu inteleg? Atrunci, votati fratilor la cozi interminabile, daca asa va place. Dar nu mai urlati ca nu vi se ofera conditii!

  2. Am încercat de mai multe ori sa ma înscriu pentru votul prin corespondenta, nu merge. Deși am introdus datele corect + codul Captcha, apare mesajul datele introduse nu se găsesc in registrul electoral verificați CNP si nume. Nu pot sa înțeleg care e problema?!

  3. Am incercat sa ma inregistrez Dar site-ul nu recunoaste numele strazii unde locuiesc si degeaba…Intentiile Sunt di tre cele mai bine Dar cand nu ai cu cine …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.