Poate fi acuzat poporul roman de discriminare, xenofobie si rasism?

 

 

 

In Romania se simte o acuta lipsa a fortei de munca. Si tocmai de aceea a inceput sa o caute peste hotare. Spre deosebire insa de tarile occidentale care importa forta de munca din estul Europei, Romania importa muncitori din spatiul extracomunitar. In fiecare an vin sa lucreze in Romania citeva mii de chinezi, nepalezi, vietnamezi, indieni, sri lankezi. Numarul maxim admis pe piata interna a muncii se stabileste de guvernul roman la inceputul fiecarui an. Cert este faptul ca in ultima perioada aceste contingente au tot crescut. Astfel, in anul 2018, numărul maxim admis de lucrători extracomunitari în România a fost de 13.500 de persoane, in anul 2019 acest numar a fost de 20.000 de persoane, iar pentru 2020 s-a stabilit ca cifra maxima admisa este 30.000.
Procedura legala de angajare a unui cetatean extracomunitar este destul de complicata. Solicitantii straini sunt verificati in primul rind in tarile lor de origine din punct de vedere al bonitatii personale si al calificarii cerute in tara gazda, apoi urmeaza verificarile candidatilor selectati in Romania la Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul Muncii si numai dupa obtinerea permisului de munca incep sa se faca demersurile pentru aducerea lor. In consecinta, este exclus ca in Romania sa fie angajat ilegal un muncitor adus din indepartata Asie.

Bun. Pina aici totul e clar. La chemarea noastra, cu aprobarea noastra muncitorii asiatici ajung in Romania. In general, ii primim bine si angajatorii sunt multumiti de prestatiile lor. Chiar si angajatii asiatici sunt multumiti fiindca salariul lor din Romania nu poate fi mai mic decit cistigul salarial al muncitorilor romani din bransa, ceea ce inseamna pentru un strain din Asia un salariu de 4-5 ori mai mare decit venitul banesc din tara lui de origine.

Spre regretul nostrum, constatam ca exista si cetateni romani care nu vad cu ochi buni aceasta migratie controlata. Si o parte dintre ei au reactii rasiste, extremiste discriminatorii. Sa dam citeva exemple:

• Patronii unui restaurant din centrul Clujului au angajat 22 de oameni din Sri Lanka pentru ai folosi in bucătărie si in salile de servire. Muncitorii au fost cazati în centrul oraşului, aproape de restaurant intr-o fosta gradinita. Citiva locuitori de pe strada, cind au vazut muncitorii straini au inceput sa faca reclamatii la toate autorităţile: imigrări, ITM, Pompieri etc. Chiar s-a făcut o petiţie la Primărie, care este semnată de 15 vecini. Nimeni însă nu-şi asumă în faţa opiniei publice nemulţumirile clare şi, de cele mai multe ori, nici semnarea petiţiei .In prezent, autoritatile statului cerceteaza cazul, dar reprezentantul firmei care a adus muncitorii sustine ca” nu se pot aduce ilegal muncitori din Sri Lanka.”, afirmatie care este foarte verosimila.

• La un hotel din Vâlcea au fost aduși oameni din Sri Lanka pentru curățenie în camere și pentru a lucra in bucătărie. O familie de români, cazata la hotel, s-a întâlnit cu oamenii de la curățenie pe hol și a facut un mare scandal. Cei doi soti puneau întrebări de genul: “Ce caută strainii acolo? De ce să atingă mâinile negre cearșafurile în care vom dormi?” Bineînțeles, patronul a decis să păstreze angajații. Nici nu a luat în calcul să renunțe la ei. In pofida scandalului, familia nemultumita a dormit o noapte in acel hotel.

• La o fabrica situata intr-o localitate din Ilfov, o angajată cetatean roman, se ocupa de pontajul angajaților. Pentru toți românii făcea pontajul corect, dar diminua cu buna stiinta timpul de lucru al unor angajati originali din Sri Lanka. Scopul ei era ca aceștia să primească un salariu mai mic. Patronul intreprinderii a observant ca angajatii straini erau foarte corecti atit din punct de vedere al punctualitatii cit si al calitatii muncii prestate si investigatia lui a dus la cercetarea angajatei care facea pontajul. Aceasta a raspuns ca „nu suporta ideea de a lucra cu straini”. Decizia patronului a fost să o dea pe ea afară.

• Cel mai mediatizat caz este insa cel din Ditrau. Si culmea este ca rasismul si discriminarea din Ditrau au fost create de… o minoritate. Din pacate pentru toata lumea, acea minoritate din Romania era majoritara in respectiva localitate. Comuna Ditrau din judetul Harghita are 5483 de locuitori din care 5373 sunt maghiari. Conform recensamintului din 2011, toti acesti locuitori maghiari sunt romano-catolici. Nu credem ca confesiunea are vreun rol in acest scandal, dar cert este ca preotul romano-catolic a indemnat vreo 350 de enoriasi sa calce pe un drum extremist, plin de ura. O brutarie locala a angajat legal doi muncitori din Sri Lanka si acest fapt a dus la o revolta imensa in comuna. In acest moment, nu putem trage concluzii finale fiindca scandalul nu s-a incheiat, evenimentul fiind cercetat de Ministerul Muncii, Ambasada sri lankeza, Consililul National pentru Combaterea Discriminarii.

Zgomotul acestui scandal a ajuns insa in presa internationala si o serie de publicatii din Vestul Europei incrimineaze autoritatile romane și pe cetatenii romani, pentru atitudinea xenofobă față de doi oameni angajati legal la muncă. Multi cetateni romani vor spune ca nu meritam sa fim considerati xenofobi si rasisti fiindca evenimentul de la Ditrau a fost unul izolat, produs intr-o enclava minoritara.

In Romania se simte o acuta lipsa a fortei de munca. Si tocmai de aceea a inceput sa o caute peste hotare. Spre deosebire insa de tarile occidentale care importa forta de munca din estul Europei, Romania importa muncitori din spatiul extracomunitar. In fiecare an vin sa lucreze in Romania citeva mii de chinezi, nepalezi, vietnamezi, indieni, sri lankezi. Numarul maxim admis pe piata interna a muncii se stabileste de guvernul roman la inceputul fiecarui an. Cert este faptul ca in ultima perioada aceste contingente au tot crescut. Astfel, in anul 2018, numărul maxim admis de lucrători extracomunitari în România a fost de 13.500 de persoane, in anul 2019 acest numar a fost de 20.000 de persoane, iar pentru 2020 s-a stabilit ca cifra maxima admisa este 30.000.
Procedura legala de angajare a unui cetatean extracomunitar este destul de complicata. Solicitantii straini sunt verificati in primul rind in tarile lor de origine din punct de vedere al bonitatii personale si al calificarii cerute in tara gazda, apoi urmeaza verificarile candidatilor selectati in Romania la Ministerul de Interne, Ministerul de Externe, Ministerul Muncii si numai dupa obtinerea permisului de munca incep sa se faca demersurile pentru aducerea lor. In consecinta, este exclus ca in Romania sa fie angajat ilegal un muncitor adus din indepartata Asie.

Bun. Pina aici totul e clar. La chemarea noastra, cu aprobarea noastra muncitorii asiatici ajung in Romania. In general, ii primim bine si angajatorii sunt multumiti de prestatiile lor. Chiar si angajatii asiatici sunt multumiti fiindca salariul lor din Romania nu poate fi mai mic decit cistigul salarial al muncitorilor romani din bransa, ceea ce inseamna pentru un strain din Asia un salariu de 4-5 ori mai mare decit venitul banesc din tara lui de origine.

Spre regretul nostrum, constatam ca exista si cetateni romani care nu vad cu ochi buni aceasta migratie controlata. Si o parte dintre ei au reactii rasiste, extremiste discriminatorii. Sa dam citeva exemple:

• Patronii unui restaurant din centrul Clujului au angajat 22 de oameni din Sri Lanka pentru ai folosi in bucătărie si in salile de servire. Muncitorii au fost cazati în centrul oraşului, aproape de restaurant intr-o fosta gradinita. Citiva locuitori de pe strada, cind au vazut muncitorii straini au inceput sa faca reclamatii la toate autorităţile: imigrări, ITM, Pompieri etc. Chiar s-a făcut o petiţie la Primărie, care este semnată de 15 vecini. Nimeni însă nu-şi asumă în faţa opiniei publice nemulţumirile clare şi, de cele mai multe ori, nici semnarea petiţiei .In prezent, autoritatile statului cerceteaza cazul, dar reprezentantul firmei care a adus muncitorii sustine ca” nu se pot aduce ilegal muncitori din Sri Lanka.”, afirmatie care este foarte verosimila.

• La un hotel din Vâlcea au fost aduși oameni din Sri Lanka pentru curățenie în camere și pentru a lucra in bucătărie. O familie de români, cazata la hotel, s-a întâlnit cu oamenii de la curățenie pe hol și a facut un mare scandal. Cei doi soti puneau întrebări de genul: “Ce caută strainii acolo? De ce să atingă mâinile negre cearșafurile în care vom dormi?” Bineînțeles, patronul a decis să păstreze angajații. Nici nu a luat în calcul să renunțe la ei. In pofida scandalului, familia nemultumita a dormit o noapte in acel hotel.

• La o fabrica situata intr-o localitate din Ilfov, o angajată cetatean roman, se ocupa de pontajul angajaților. Pentru toți românii făcea pontajul corect, dar diminua cu buna stiinta timpul de lucru al unor angajati originali din Sri Lanka. Scopul ei era ca aceștia să primească un salariu mai mic. Patronul intreprinderii a observant ca angajatii straini erau foarte corecti atit din punct de vedere al punctualitatii cit si al calitatii muncii prestate si investigatia lui a dus la cercetarea angajatei care facea pontajul. Aceasta a raspuns ca „nu suporta ideea de a lucra cu straini”. Decizia patronului a fost să o dea pe ea afară.

• Cel mai mediatizat caz este insa cel din Ditrau. Si culmea este ca rasismul si discriminarea din Ditrau au fost create de… o minoritate. Din pacate pentru toata lumea, acea minoritate din Romania era majoritara in respectiva localitate. Comuna Ditrau din judetul Harghita are 5483 de locuitori din care 5373 sunt maghiari. Conform recensamintului din 2011, toti acesti locuitori maghiari sunt romano-catolici. Nu credem ca confesiunea are vreun rol in acest scandal, dar cert este ca preotul romano-catolic a indemnat vreo 350 de enoriasi sa calce pe un drum extremist, plin de ura. O brutarie locala a angajat legal doi muncitori din Sri Lanka si acest fapt a dus la o revolta imensa in comuna. In acest moment, nu putem trage concluzii finale fiindca scandalul nu s-a incheiat, evenimentul fiind cercetat de Ministerul Muncii, Ambasada sri lankeza, Consililul National pentru Combaterea Discriminarii.

Zgomotul acestui scandal a ajuns insa in presa internationala si o serie de publicatii din Vestul Europei incrimineaze autoritatile romane și pe cetatenii romani, pentru atitudinea xenofobă față de doi oameni angajati legal la muncă. Multi cetateni romani vor spune ca nu meritam sa fim considerati xenofobi si rasisti fiindca evenimentul de la Ditrau a fost unul izolat, produs intr-o enclava minoritara. Ne punem insa citeva intrebari: Cum ar trebui catalogati cei 15 vecini de pe strada din Cluj? Dar turistii care s-au cazat la hotelul din Vilcea? Cum ar fi trebuit pedepsita pontatoarea din Ilfov? Dar suporterii romani care au scandat lozinci rasiste la meciurile de fotbal ale nationalei? Nu cunosc raspunsul la aceste intrebari, dar nu cred ca ne putem baga capul in nisip. Am convingerea ca este datoria noastra, de romani, sa ne asumam rusinea pentru astfel de comportamente, sa ne cerem scuze cetatenilor straini afectati si sa pedepsim exemplar autorii unor situatii similare care pot aparea in viitor.Solutia cea mai buna ar fi sa constientizam ca traim si locuim intr-o societate globalizata, multiculturala si multirasiala, care are reguli noi  foarte diferite de cele care se vehiculau acum un secol.

                                                                                                                                    Dan Constantin Goldis

 

2 gânduri despre “Poate fi acuzat poporul roman de discriminare, xenofobie si rasism?

  1. Ar trebui, ca cei care se opun acestor muncitori straini, sa constientizeze ca ei ne vor asigura fondurile pentru pensii.Nu ocupa locul de munca al nici unui roman.Cei care vor sa munceasca, au unde, slava Domnului, comparativ cu anii 2007-20015, cand nu gaseai nimic de munca in tara, si erai nevoie sa pleci”afara”.Vorbesc din propria experienta, la 50 de ani, fiind nevoit sa plec la munca afara.

Lasă un răspuns la Rodica Grimmer Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.