PRODUSE ALIMENTARE

In ultimii 20 de ani, Uniunea Europeana a luat masuri hotarite de protejare a produselor fabricate pe teritoriul sau, astfel incit sa elimine concurenţa neloială din partea acelora  care copiază diferite produse recunoscute international, le fabrică ilegal, la o calitate indoielnica si apoi, le scot pe piata la preţ de dumping.

In acest sens, s-au initiat mai multe reguli si standarde europene prin care se incearca protejarea calitatii şi autenticitatii unor produse locale sau nationale. Certificarea produselor  europene dupa aceste standardele impuse  este un proces complicat si de lunga durata care intereseaaza mai mult specialistii si producatorii traditionali.

Noi, consumatorii obisnuiti, ar trebui sa stim doar ca adevarata brinza „Roquefort” se produce numai in jurul orasului „Roquefort”,  regiunea franceză Aveyron, parmezanul autentic se produce  in regiunea Parma si Reggiano, asa cum ii arata si numele,  “mozzarella” este facuta din laptele bivoliţelor din Mozzarella din Bufala Campana, „bratwurst”, cirnatul din carne tocată de viţel, porc şi vită este pomenit istoric în anul 1313, la Nuremberg, localitate care a rămas şi în zilele noastre celebră pentru aceste produse, eticheta de „sampanie” se poate pune numai pe spumantul produs după metoda champenoise in Champagne din Franţa si tot asa mai departe…

La aceasta ora, România deţine doar citeva produse certificate la nivel european prin indicaţia geografică protejată.

Acestea sunt:

 1.Salamul de Sibiu 

Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) sau un amestec de diferite tipuri care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.  România are o tradiţie de peste 100 de ani în producerea Salamului de Sibiu, pentru care există o documentatie foarte bogată care atestă că produsul a început concomitent în două zone romanesti la Mediaş şi la Sinaia. In vremea comunismului, Romania a exportat anual mii de tone de Salam de Sibiu , produsul fiind foarte apreciat  atit in Europa vestica cit si in cea estica. Dupa revolutie  si intrarea Romaniei in Uniunea Europeana s-a pus problema protejarii brandului ” Salam de Sibiu”.  Astfel, 6 producatori romani  de Salam de Sibiu au infiintat o asociatie si au intreprins toate masurile necesare pentru asigurarea calitatii, a  respectarii retetei si a originii geografice a produsului.  Cei sase producatori din asociatie  sunt SC SALSI SA – Sinaia, jud. Prahova; SC H&E REINERT SRL – Feldioara, jud. Brașov; SC ALDIS SRL – Călărași, jud. Călărași; SC AGRICOLA INTERNAȚIONAL SA, Bacău, jud. Bacău; SC SCANDIA ROMÂNIA SA – Sibiu. Ca urmare a demersurilor lor , la  data de 19 februarie 2016, produsul alimentar romanesc denumit “Salam de Sibiu” a fost inregistrat  in Registrul Uniunii Europene in categoria produse cu  “ Indicaţie Geografică Protejată” (I.G.P.)

Producatori:

•  S.C. Agricola. S.R.L. Calea Moldovei nr. 94, Bacău 600351,  Tel: 0040.234.577.600, office@agricola.ro
• S.C. Aldis S.R.L. Str. General Costică Ștefănescu nr.1,Calarasi ,Tel: 0722 597 255 Mail: aldis@aldis1990.ro
• S.C. Angst Ro S.R.L.  Tel./Fax: 0040 (21) 352.44.00  EMAIL: office@angst.ro
• S.C. Scandia Food SRL  Str. Podului nr. 133,
• S.C.Cris Tim. S.R.L. str. Bucurestii Noi, nr. 140, Bucuresti, sector 1
• S.C. H & E Reinert S.R.L.FELDIOARA,Tel:+40 0268-301 000,  Mail:  contact@reinert.ro

2. MAGIUNUL DE PRUNE TOPOLOVENI

Ingrediente: UN SINGUR INGREDIENT! prune proaspete românești, netratate chimic. Un kg. de magiun se obține din 5 kg. de prune din cel puțin 4 soiuri. Metoda de preparare este tradițională, atestată documentar din 1914. Pentru a păstra integral calitățile nutritive ale prunelor proaspete, magiunul de prune Topoloveni este preparat în cazane cu pereți dubli, sub temperatură controlată de maximum 68 de grade Celsius, timp de 12-14 ore, astfel încât să se evapore toată apa. Datorită acestei metode de preparare, magiunul de Topoloveni nu are nevoie de conservanți.

Conținut (conform analizelor de laborator ale producției din 2011): Fibre alimentare naturale: 27, 97% (5,47% insolubile, 22,5% solubile – substanțe pectice), Glucide: 54,6 gr/100 gr (din care fructoză: 14,42 gr și glucoză: 17,68 gr), Fier: 6,09 mg/100 gr; Bor: 3,5 mg/100 gr; Potasiu: 825,5 mg/100 gr; Calciu: 38,30 mg/100 gr; Magneziu: 22,83 mg/100 gr, Încărcătura glicemică: 11; Capacitate antioxidantă: 275 (ORAC); Echivalent pâine: 1 BE~ 25 gr.  Valoare energetică: 214 kcal / 100 gr

Certificările de calitate ale Magiunului de prune Topoloveni:

– Protected Geografical Indication (EU)

Producator: SONIMPEX TOPOLOVENI S.R.L.,  Aleea Baraj Cucuteni, nr. 4, bl. M5A , Bucuresti, Cod Postal 032752 , tel: (+40)21.340 26 66, (+40)722.705.950, fax: (+40) 21/304 60 66, e-mail: sonimpex.magiun@gmail.com, www.magiun-sonimpex.ro

3. TELEMEUA DE IBANESTI

La data de 15 martie 2016, “Telemeaua de Ibăneşti“ a obţinut oficial recunoaşterea europeană şi a devenit astfel primul produs românesc cu „Denumire de origine protejată“ (DOP). Telemeaua de Ibăneşti este un aliment obţinut din lapte de vacă, produs în zona montană a Văii Gurghiului după o reţetă specifică locului. Gustul rămâne unic, datorită laptelui muls de la animalele ce paşunează păşunile cu flora naturala si mai ales a saramurei preparata dupa o reteta folosita din moşi strămoşi. Sărarea se face cu o saramură naturală extrasă din fântâna cu apă sărată existentă în localitatea Orşova , judeţul Mureş. Calitatea saramurii constă în faptul că are o cantitate mai mare de calciu şi magneziu pe lângă sodiu, elemente care se regăsesc şi în produsul finit. Această caracteristică îl diferenţiază de celelalte produse similare, conform analizelor fizico-chimice.

„Telemeaua de Ibăneşti“ va putea fi comercializată sub această denumire în Uniunea Europeană doar dacă este produsă pe teritoriul administrativ al celor trei comune Gurghiu, Hodac şi Ibanesti, aflate în judeţul Mures, teritoriile acestor comune formând în parte Valea Gurghiului. A

Producator: S.C.MIRDATOD PROD S.R.L. Ibanesti nr 273 jud Mures Telefon +4 0256 538 055, https://mirdatod.ro/

4. TELEMEUA DE SIBIU

         Branza Telemea de Sibiu, este o branza semi-tare, produsa integral din lapte de oaie crud, proaspat muls, conform unei metode traditionale. Inceputurile prepararii branzeturilor in tara noastra trebuie sa fie destul de vechi, tinand seama ca stramosii nostrii aveau ca indeletnicire principala cresterea vitelor si in special a oilor, dar mentiuni scrise sunt numai de la inceputul secolului XX. Branza telemea de oaie a inceput sa se faca din anii 1908 – 1910, la Sibiel, judetul Sibiu, iar Tiliscanii au trecut la prepararea ei abia dupa primul razboi mondial (1920). Telemeaua se prepara la inceput in aproape toate satele marginene, unii faceau numai pana la urcarea in munte, altii numai in muntii mai mici, dar ciobanii din Poiana Sibiului o preparau in cantitati mari, fiind mai avantajoasa la comercializare. Inca din anul 1937 exista dovezi de fabricare a branzei Telemea de Sibiu, pe care le gasim consemnate in revista „Calendarul oierilor.”  Recent, crescatorii de ovine din Sibiu au infiintat un grup aplicant care a solicitat Uniunii Europene protejarea geografica a identitatii produsului “Telemeaua de Sibiu.” S-a facut acest demers avand in vedere falsurile ce existau pe piata nationala, mai ales in Bucuresti, unde toti comerciantii de brinza pretindeau ca telemeaua de pe taraba era originara din Sibiu. Datorita faptului ca perioada de opozitie nationala a trecut, conform art.9 din Regulamentul CE 1151/2012  incepind din martie 2018 branza Telemea de Sibiu a primit titlul Indicatie Geografica Protejata (IGP), ceea ce confera numai crescatorilor de oi din zona SIBIU sa produca si sa comercializeze acest produs.

5. NOVACUL AFUMAT DIN TARA BIRSEI

Novacul afumat din Țara Bârsei este un file de pește afumat la cald, obținut din specia crap novac, care este crescut timp de trei ani în ferme piscicole situate în comunele din zona de centru-vest a României: Dumbrăvița, Feldioara, Halchiu, Bod și Hărman. Pentru crearea produsului, este necesară aplicarea unei tehnici de sărare și afumare la cald, specifică zonei, încă din cele mai vechi timpuri. Aceste tehnici conduc către un produs finit caracterizat printr-un conținut scăzut de grăsimi și o piele aurie.

 6 Cârnații de Pleșcoi

 7. Scrumbia afumata de Dunăre

8. Cașcavalul de Săveni

9.Salata cu icre de știucă de Tulcea

10. Salata tradițională cu icre de crap.

PRODUSE INDUSTRIALE

In ultimii 30 de ani, industria românească a pierdut aproape 2,1 milioane de oameni. Si aproape toate capacitatile industriale cu care ne mindream pe vremuri. Prin programele de privatizare spontana, MEBO sau Cuponiada s-a impartit ce se putea imparti si s-a devalizat ce se putea devaliza. Astazi, statul nu mai are nimic in posesie. Toata industria romaneasca a ajuns pe miinile strainilor sau la fier vechi. Și totuși, în cifre stăm bine. Față de 1990, producția industrială este de trei ori mai mare ca valoare în dolari americani. Iar asta reușim cu doar o treime din numărul angajaților de altădată.
Care mai sunt produsele industriale care se mai fabrica in Romania? Cu ce ne mai putem mindri noi, romanii patrioti, cind ne intilnim cu persoane straine de tara si neam?  Ce branduri autohtone se mai zbat in peisajul romanesc ?  Ne dorim ca tot mai multe branduri romanesti sa fie cunoscute peste hotare, insa sa nu plece de tot de pe meleagurile noastre. Sa speram ca vor exista cit mai multe produse romanesti care sa se impuna atit in Europa cit si in intreaga lume. Sa enumeram brandurile cu sperante!

1.Dacia Duster

La sfârşitul lunii noiembrie 2019, Uzina Vehicule Dacia de la Mioveni a livrat de pe linia de montaj automobilul Duster cu numarul 500.000. De fapt, este vorba de generatia a doua de masini Duster, prima generaţie intrind în fabricaţie acum 10 ani si in toata aceasta perioada producindu-se peste 1,7 milioane de masini din aceasta gama. In prezent, zilnic, la Mioveni se produc 1.400 de maşini, dintre care 1.050 sunt modele Duster. Principalele pieţe de export sunt Franţa, Italia şi Spania, gama Dacia fiind comercializată în 44 de ţări.  Datorita acestor performante, Dacia Duster a rămas în 2019 al doilea cel mai bine vândut SUV mic din Europa.

2. Farmec

Lider pe piata de cosmetice din Romania, brandul este cunoscut si in afara, fiind prezent in peste 30 de tari, precum: Japonia, Spania, Italia, Portugalia, Cehia, Norvegia, Croatia si SUA. Exporturile aduc 10% din cifra de afaceri a companiei.

                        Branduri si produse romanesti recunoscute in U.E.