Cel puţin 1,8 milioane de refugiaţi ucraineni au intrat în Uniunea Europeană până acum si O.N.U.  preconizeaza ca, in perioada imediat urmatoare,  numarul lor ar putea creste pina la 4 milioane. Majoritatea dintre aceştia sunt femei şi copii, în condiţiile în care bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 ani şi 60 de ani au fost obligati să rămână în ţară pentru participarea efectiva la razboi. Tarile Uniunii Europene permit intrarea fara viza pentru  cetăţenii ucraineni care posedă un paşaport biometric. Conform regulilor Uniunii, refugiatii ucrainieni au dreptul de a vizita rude sau prieteni si de a initia afaceri timp de 90 de zile în orice interval de 180 de zile dintr-un an.  Teoretic, in aceasta perioada ”turistica sau de afaceri” refugiatii ucrainieni nu primesc dreptul de a munci.

 Cu toate acestea, o Directiva UE, adoptata după războaiele din anii ’90 din fosta Yugoslavie, prevede ca refugiatii europeni originari din zone de conflict militar  sa li se asigure un nivel suplimentar de protecţie materializat concret intr-un drept de sedere pentru o perioadă de 1 la 3 ani,  acces la locurile de muncă, beneficii sociale şi tratament medical.

    In consecinta, o serie de state precum Italia, Portugalia, Spania, Germania, Polonia si Republica Cehă, considerate destinatii principale pentru ucrainieni, vor trebui sa decida rapid care este varianta legislativa care va fi aplicata in problema refugiatilor. Asadar, in afara crizei economice si energetice cauzate de razboi, Uniunea Europeana va trebui sa gaseasca si o rezolvare pentru criza umanitara care se prefigureaza in viitorul imediat.