PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

 

sicilia

La nivel mondial, aproximativ 21 de milioane de persoane sunt considerate a fi victime ale muncii forțate. O parte din acestea sunt, de asemenea, victime ale traficului, majoritatea pentru exploatare sexuală. Femeile, adulte sau minore, reprezintă peste 70% din totalul victimelor estimate pe glob, continentele cu cele mai multe victime feminine fiind originare din Asia si Africa.

Dar si in Uniunea Europeana exista trafic de fiinte umane. Cu femei si fete din Asia, Africa si …Europa de Est. Astfel, conform statisticilor actuale cele mai multe cazuri de persoane traficate provin din tari  non-europene precum Nigeria,  Vietnam, China și Eritreea, dar si dintr-o serie de state ale Uniunii Europene cum sunt România, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Bulgaria. Bineinteles ca tarile de destinatie ale acestui trafic sunt statele occidentale din U.E.10, acolo unde potentialii beneficiari dispun de sume mai mari de bani. Spre exemplu, în perioada 2012-2016, în ordinea frecvenței înregistrate, primele 10 destinații externe ale traficului de persoane feminine de proveniență română, au fost: Germania 442, Italia 432, Spania 305, Grecia 216, Marea Britanie 155, Franta 88, Austria 87, Portugalia 78, Cehia 52, Olanda 46.

Principalele forme de exploatare

 Traficul de persoane este o infracțiune complexă, care se dezvoltă adesea în funcție de cerere și de inventivitatea traficanților, iar exploatarea care stă la baza sa poate lua mai multe forme.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale continuă să fie forma cea mai frecventa. În perioada 2015-2016,in Uniunea Europeana  au existat 9 759 de victime înregistrate ale exploatării sexuale, și anume mai mult de jumătate (56 %) din victimele înregistrate în cazul cărora s-a înregistrat o formă de exploatare, în special femei și fete (95 % din victimele înregistrate ale exploatării sexuale).  Victimele sunt exploatate în industria sexului și a divertismentului, fapt facilitat de dezvoltarea tehnologică rapidă și de utilizarea internetului pentru serviciile de publicitate și pentru recrutarea victimelor.

Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă

Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă a afectat aproximativ un sfert (26 %) din victimele înregistrate. Exploatarea prin muncă afectează în principal bărbații (80 % din victimele înregistrate) deși, în anumite sectoare ale forței de muncă, victimele sunt predominant femei (cum ar fi activitățile casnice sau de ingrijire persoane virstnice). Mai multe state membre au raportat că traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă este în creștere. Victimele sunt exploatate în sectoarele construcțiilor, agriculturii și silviculturii, în industria prelucrătoare, a divertismentului, a pescuitului si în industria ospitalieră. Numeroase rapoarte întocmite de statele membre și documente prezentate de societatea civilă se referă la rolul inspectorilor de muncă în depistarea victimelor și/sau la necesitatea unei cooperări sporite între organismele de aplicare a legii și inspectoratele de muncă.

Alte forme de exploatare

În perioada 2015-2016, alte forme de exploatare au reprezentat aproximativ un sfert (18 %) din victimele înregistrate. Acestea includ, printre altele, traficul în scopul căsătoriilor forțate, al cerșitului forțat și al activităților infracționale forțate. Aceste „alte forme” sunt asociate cu delicte minore, infracțiuni contra patrimoniului și fraudarea sistemului de prestații sociale. Conform rapoartelor, se pare că traficul în scopul activităților infracționale forțate și al cerșitului este în creștere. Victimele acestei forme de trafic sunt adesea obligate să contracteze împrumuturi sau să solicite prestații sociale pe care le primesc de la autoritati, dar nu le incaseaza in nume propriu.

   Profilul și modul de lucru al traficanților

Statele membre raportează că traficanții își modifică în mod constant modalitățile de lucru, utilizând mai puțină forță fizică, însă mai multă violență psihologică și emoțională. De asemenea, acestea raportează că numărul de resortisanți proprii tratați ca fiind suspecți de către statele membre, precum și numărul de femei victime care sunt transformate în autori este în creștere. Rețelele infracționale sunt foarte mobile și adesea transnaționale, având celule în țările de origine, de tranzit și de destinație ale victimelor. Potrivit statelor membre, traficanții utilizează instrumente precum internetul și rețelele sociale pentru a recruta victime, pentru logistică, pentru a permite exploatarea victimelor, precum și ca platformă de comercializare pentru prostituție. Acestea subliniază, de asemenea, legăturile cu traficul de droguri, fraudarea documentelor, falsificarea de monedă, infracțiunile contra patrimoniului, introducerea ilegală de migranți, traficul de arme și traficul ilicit de tutun.

Actiunile autoritatilor europene si nationale

Incepind cu anul 2004 si continuind in 2011, Uniunea Europeana a luat masuri concrete privind prevenirea și combaterea traficului de persoane ( DIRECTIVA 2011/36/UE) stabilind o serie de reglementari si norme pentru prevenirea actiunilor de acest gen și o mai bună protecție a victimelor. Astfel, prin aceste documente, s-au reglementat:

  • asistentă și sprijinul pentru victimele traficului de persoane;
  • sanctionarea persoanelor fizice sau juridice care sunt angajate in operatiunile de trafic de fiinte umane;
  • protejarea victimelor traficului de persoane în cadrul cercetării și procedurilor penale ;
  • protejarea copiilor-victime ale traficului de persoane în cadrul cercetărilor penale, precum si a copiilor de victime adulte;
  • despăgubirile acordate victimelor.

In acelasi timp, s-au luat masuri hotarite de cooperare si colaborare intre institutiile europene de profil si institutiile nationale ale statelor membre. Pe baza acestor masuri, România şi-a definitivat progresele în ceea ce priveşte alinierea la standardele europene în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane, având în prezent reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internationale. Exista chiar si o  strategie privind „Contracararea activităților de criminalitate organizată, îndeosebi cele de contrabandă cu produse puternic accizate sau
contrafăcute, trafic de arme, trafic de droguri, trafic de persoane și migrație ilegală, spălarea banilor”, sunt in vigoare o multime de legi, de acte normative naţionale si prevederi de Cod Penal, dar, din pacate, activitatea institutiilor romanesti indrituite sa se ocupe de aceasta problema nu au eficienta scontata. Dar sa vedem care sunt

INSTITUŢIILE RESPONSABILE

La nivel naţional, principalele instituţii ce desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane, dar şi de asistenţă şi reintegrare a victimelor sunt următoarele:

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate:

  • Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane
  • Inspectoratul General al Poliţiei Române
  • Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
  • Inspectoratul General pentru Imigrări

Ministerul Justiţiei

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin:

  •  Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
  • .Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi;
  •  Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

Ministerul Educaţiei Naţionale

Ministerul Afacerilor Externe,

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Consiliul Superior al Magistraturii

Alte institutii / autorităţi ce pot avea responsabilităţi în sfera traficului de persoane, implicate, în calitate de responsabil sau partener.

 Situatii si cazuri de trafic de persoane aflate in cercetare in anul 2019

Cetateanul roman M.A. arestat in Spania pentru sechestrarea unei persoane si obligarea acesteia sa cerseasca.

Autoritățile spaniole au arestat la data de 20 august 2019 un bărbat român domiciliat în localitatea spaniolă Reinosa din Comunitatea Autonomă Cantabria, acuzat de trafic de persoane pentru a le obliga să cerșească. Ancheta a început atunci când polițiștii spanioli au fost contactați de atașatul Ministerului de Interne de pe lângă Ambasada Spaniei din România care, în colaborare cu polițiștii de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Cluj, semnalau un posibil caz de trafic de persoane. Mai exact, polițiștii clujeni primiseră la jumătatea lunii august o plângere de la un cetățean român care spunea că iubita sa este sechestrată în Spania de către un conațional. Articolul complet se gaseste pe acest link

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.