Asigurarea de sănătate este OBLIGATORIE pentru toți angajații din Germania, contribuția fiind dedusă din salariul brut. Din anul 1996, orice cetăţean german este liber să aleagă între diferitele sisteme ale Asigurărilor de Stat Germane. Începînd din anul 2007, aceasta prevedere legala se aplică şi cetăţenilor români care muncesc legal în Germania.
În consecinţa, asigurarea de sănătate este oferită de diferite case de Asigurare națională medicală. Citeste mai departe
1.Consideratii generaleSistemul de sanatate german este situat pe unul din primele 10 locuri in lume. Aceasta pozitie este oarecum normala, fiindca sistemul de asigurări de sănătate este foarte vechi, instaurat inca din vremea lui Otto von Bismarck. adica acum 130-140 de ani. Astfel, guvernul “Cancelarului de fier” („der Eiserne Kanzler”) a instituit in 1883 asigurarea de sănătate, in 1884 asigurarea in caz de accident, iar in 1889. asigurarea pentru bătrânețe și dizabilitate.
De fapt, valoarea sistemului este data de nivelul de contributie a populatiei germane la constituirea fondurilor sale. In prezent, 85% dintre cetatenii germani contribuie la finantarea sistemului asigurarilor de sanatate de stat si 9 la suta la finantarea sistemului de asigurare privat, adica un total de 94 la suta. Cei 6% care lipsesc din totalul de mai sus nu au niciun fel de asigurare de sănătate, fiindca au venituri reduse si primesc ajutor medical prin intermediul asistenţei sociale. Acest ajutor este oferit insa cu masura, cu multa precautie si dupa multe verificari, incercindu-se astfel sa se limiteze utilizarea excesiva a serviciilor medicale de catre non-contribuabili.
In ciuda nivelului de contributie si a rigorii sistemului in general, bugetul de sanatate german are un deficit prognozat de 11 miliarde de euro in anul 2011. Pentru eliminarea acestui deficit guvernul a luat citeva masuri nepopulare, intimpinate cu diverse critici. Astfel, s-a marit treptat contributia tuturor platitorilor la sistem, s-a micsorat numarul de zile de spitalizare decontate, s-a aplicat co-plata la mai toate serviciile medicale. In plus, in present in condițiile îmbătrânirii populației, există riscul ca, pe termen lung, tinerii și generațiile productive să suporte o povară considerabilă care va face sistemul deficitar sau va duce la creșterea contribuțiilor. Dar oricite argumente critice ar putea fi enumerate, sistemul de sanatate german este si va ramine unul dintre cele mai bune din lume. In fond, el asigura sanatatea unui numar de peste 82 de milioane de cetateni germani si straini care muncesc in Germania si inghite 10,5 % din PIB, adica cu 1,5 puncte procentuale mai mult decat celelalte tari dezvoltate din Europa.
Teoretic, contributia la sistemul de sanatate german este obligatorie pentru toata lumea. Practic, asa cum aratam mai sus, doar 94 la suta din totalul populatiei se achita de aceasta obligatie. Statutul celor 6 la suta de necontribuabili nu ne prea intereseaza fiindca ei de obicei, nu sunt… romani. Cetatenilor romani ajunsi in Germania li se aplica regula de baza valabila si pentru cetatenii germani: “Orice persoana care obtine un venit in Germania, indiferent de sex, nationalitate sau ocupatie, fie ca este angajat sau angajator, mic sau mare intreprinzator trebuie sa-si plateasca contributia personala la sistem.”
Concret, cetateanului german, francez, italian sau roman i se ofera doua alternative posibile:
1.asigurarile in sistem public si
2.asigurarile in sistem privat.
Cele din sistemul public sunt mai ieftine, cele din sistem privat sunt mai scumpe. Dar, ca si pretul, nivelul calitativ al serviciilor prestate este diferit. Mai mare in sistemul privat, mai mic in sistemul public.
Fiindca noi ne adresam unei categorii de cetateni cu venituri mai mici, vom dezbate in continuare cu prioritate subiectul privind asigurarile de stat.
Daca detineti o societate comerciala si venitul Dvs. este mai mare de 4125 de euro pe an va trebui sa va angajati in sistemul privat de asigurare de sanatate. Asigurarea pentru membrii familiei acestora va fi la randul ei privata. Din pacate, foarte putini romani sunt proprietari de societati, astfel incit problema asigurarii private este mai putin interesanta pentru noi. Sa revenim asadar la sistemul de asigurari de stat…
Asadar, pentru a intra in sistemul public, un cetatean roman trebuie sa plateasca contributii la cel putin una din cele 3 categorii de asigurari, aflate la dispozitie: de sanatate, de accidente si cele de ingrijire pe termen lung. Cit anume plateste? In medie, cetateanul roman plateste ca si cetateanul german vreo 10 la suta din veniturile sale nete, direct la care se adauga alte aproximativ 8 la suta platite de catre angajator.
Astfel, contribuţiile care se platesc în Germania la sistemul de sanatate sunt:
1.Krankenversicherung- asigurarea de sănătate – (aproximativ 15,5 % din salariul brut) – se plăteşte 7,3 % de către angajator şi 8,2 % de către angajat, suma lunară maximă de plată pentru 2014 fiind limitată la plafonul de 627 de euro;
2 Pflegeversicherung- asigurarea de îngrijire – (1,7% din salariul brut) – se plăteşte de către angajat. suma lunară maximă de plată pentru 2014 fiind limitată la 83 de euro. Dacă angajatul are cel puţin 24 de ani şi nu are copil – suma lunară de plată este de 1,95 % din salariul brut.
3. În plus, angajatorul mai trebuie să plătească în favoarea angajatului său: asigurare privată în caz de boală (în caz de neplată este total răspunzător pentru riscul financiar în caz de boală a angajatului) şi asigurarea legală în caz de accident sau boală profesională.
La toate casele publice de asigurari de sanatate, procentul de contributie al asiguratului este acelasi, prin aceasta masura incercindu-se interzicerea migratiei asiguratului de la o casa de sanatate la alta. Desigur ca orice asigurat isi poate schimba casa de sanatate, dar acum schimbarea se va face numai dupa ce asiguratul va analiza detaliat avantajele si bonusurile oferite de fiecare casa de sanatate in parte.
Sa luam de pilda exemplul unui angajat, fără copii, categoria de impozitare I, care are peste 23 ani si care are un Venit salarial impozabil de 1.500,00 EUR. Conform legislatiei in vigoare angajatul nostru datoreaza statului german:
1.Impozit pe venit 98,75 EUR
2.Suprataxă de solidaritate: 3,55 EUR
3.Taxă biserică 0,00 EUR
4.Asigurare de sănătate 123,00 EUR
5.Asigurare de îngrijire 19,13 EUR
6.Pensie 141,75 EUR
7.Şomaj 22,50 EUR
Total deduceri 408,68 EUR si obtine un venit net de 1.091,32 EUR
In Romania, exista o singura casa nationala de asigurari de sanatate cu filiale in fiecare judet. Cei care ma vor combate si vor spune ca mai exista si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti le voi spune ca C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., este o institutie publica, cu personalitate juridica si buget propriu, dar care este subordonata Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS).
In Germania, in schimb sunt citeva case de sanatate nationale (Gesetzliche Krankenversicherung in germana) care sunt participante active la schema de administrare de sănătate guvernamentală. Acestea sunt:
Allgemeine Ortskrankenkassen (AOK) este una dintre cele mai mari case de asigurări de sănătate din Germania deservind 24 de milioane de oameni, are 53.900 de angajați în 1380 de birouri raspindite pe intregul teritoriu allemand. AOK a stabilit un management cuprinzător de sănătate pe care incearca s ail implementeze in mod constant in activitatea de îngrijire.
Betriebskrankenkassen (BKK) are peste 800.000 de membrii. Ei oferă asigurări de familie gratuite (Familienversicherung în germană) în condiţiile in care nu aceti alta asigurare, venitul soţiei sau al soţului este sub €385 sau €450 pe lună si nu sunt liberi profesionisti in familie.
Landwirtschaftliche Krankenkasse (LKK)
Betriebsbezogene Krankenkassen
Fusionierte Krankenkassen
Innungskrankenkassen (IKK)
Cercetind site-ul
https://www.krankenkassen.de/gesetzliche-krankenkassen/krankenkassen-liste/
veti gasi informatii complete despre fiecare asigurare de sanatate posibila, precum si detalii despre beneficii, servicii, tarifele opționale, asigurare suplimentară și multe altele
Documentar realizat de Dan Constantin Goldis, presedinte SOCINRO
SERVICII ROMANESTI IN UNIUNEA EUROPEANA 