1 ianuarie ( Anul Nou , Sfintul Vasile)

Anul Nou este prima zi din anul calendaristic. si este sărbătoare legală în România – pentru 2 zile – în 1 şi 2 Ianuarie  Anul Nou este întâmpinat în noaptea de 31 Decembrie spre 1 Ianuarie – noaptea de Revelion (din limba Franceză, însemnând „veghe” – cu sensul de ospăţ la miezul nopţii, cu urări de noroc, sănătate şi se urează „La mulţi ani!”). Stabilirea religioasă a datei de 1 Ianuarie ca început de an a avut loc pentru prima dată în 1691 prin papa Inocenţiu XII (până atunci Crăciunul avea rolul Anului Nou).

Pentru ortodocşi este amintirea Sfântului Vasile cel Mare (329 – 379), episcopul Cezareii, care s-a mutat la Domnul în 1 Ianuarie; a fost unul dintre cei mai importanţi părinţi ai bisericii şi totodată unul dintre cei mai mari teologi creştini. De Anul Nou – în 1 Ianuarie – este unul din marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului: tăierea împrejur a Domnului. La 8 zile de la naşterea Lui cea sfântă din Fecioară, a binevoit să fie adus de Maică Sa şi de Iosif, în locul unde, după obicei, evreii se tăiau împrejur şi a fost tăiat împrejur; şi I s-a dat numele Isus – nume adus din cer de îngerul Gavril mai înainte de zămislirea Lui în pântecele Fecioarei.  (socinpedia-zile libere)

In Romania, de Anul Nou se merge cu plugusorul sau cu buhaiul. Acesta este un străvechi obicei agrar prin excelenţă, de urare pentru rodirea câmpului, care se practică şi azi, în multe locuri, chiar în ziua de Anul Nou: ceata de urători (mai ales copiii) pleacă din casă în casă să ureze cu Pluguşorul.

În tradiţia românilor, Iisus se mai numeste si Vasile,  fiindca  pe Iisus Hristos l-a chemat si Vasile. Ideea a fost ca Iisus Hristos s-a născut de Crăciun, iar la o săptămână, de Sfântul Vasile, a fost botezat în legea cea veche şi a primit numele Vasile, dupa numele Sfintului Vasile. Se zice ca numele Hristos (creştin) l-a primit mult mai tirziu, la  30 de ani, când a fost botezat.  Teoretic, aceasta idee nu este valabila deoarece Sfintul Vasile a aparut doar la sfirsitul secolului IV.

În tradiţia populară se spune că Sfântul Vasile s-a rugat de Dumnezeu să-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintâi zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sfântul Vasile a luat un clopoţel, i-a legat la toartă o crenguţă de busuioc şi s-a suit la Dumnezeu să-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sfântul Vasile există obiceiul de a ura.

 Se spune că acel obiect pe care îl ții mână de Anul Nou, la 12 noaptea sau cel pe care pui mâna imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vieții tale în anul care vine. De aceea, e important să îți știi prioritățile. Dacă ții bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă îți ții iubita/ iubitul de mână, îți va merge bine cu dragostea tot anul, dacă vei avea paharul în mână, va fi un an vesel. Dorința pusă la miezul nopții de Revelion are toate șansele să se împlinească. E bine să îți platești din timp toate datoriile, pentru ca anul nou să nu te găsească cu datorii, pentru că se spune ca așa vei fi tot anul: plin de datorii. E bine să ai pe masa de Anul Nou crenguțe de vâsc. Aduc noroc. Prima persoana care va bate la ușă în prima zi din noul an trebuie primită. Aceasta va influeța tot anul. Persoanele blonde sau roșcate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc

6 ianuarie – Epifania Domnului (sarbatoare catolica) 

Catolicii serbeaza la 6 Ianuarie Epifania Domnului – care comemorează venirea magilor la pruncul Isus.  Aratarea Domnului ( epifanie, in greaca)  este mister de lumină, simbolic reprezentată de steaua care a călăuzit drumul magilor. Adevăratul izvor de lumină, cel care răsare din înălţime, este însă Cristos. În misterul Crăciunului, lumina lui Cristos s-a răspândit pe pământ. Înainte de toate, asupra Sfintei Familii din Nazaret: Fecioara Maria şi Iosif au fost iluminaţi de prezenţa divină a pruncului Isus. Lumina răscumpărătorului s-a arătat apoi păstorilor din Betleem, care, înştiinţaţi de înger, au alergat repede la peşteră, unde au găsit semnul prevestit lor: un copil înfăşat şi culcat într-o iesle.

Păstorii, împreună cu Maria şi Iosif, îi reprezintă pe cei săraci, cărora le este proclamată vestea cea bună. Strălucirea lui Cristos a ajuns şi la magi, care erau popoarele păgâne (în palatele puterii Evreilor însă, unde vestea naşterii lui Isus a fost dusă în mod paradoxal tocmai de către magi, n-a provocat bucurie, ci teamă şi reacţii ostile). Misterios plan divin: lumina a venit în lume, dar oamenii au iubit mai mult întunericul decât lumina, pentru că faptele lor erau rele. Ce este însă această lumină? Magii au adorat un simplu prunc în braţele mamei Maria, pentru că în El au recunoscut izvorul dublei lumini care i-a călăuzit: lumina stelei şi lumina Scripturii; au recunoscut în El pe regele Evreilor, dar şi regele tuturor neamurilor. În contextul liturgic al Epifaniei se manifestă şi misterul Bisericii şi dimensiunea ei misionară, căci ea este chemată să facă să strălucească în lume lumina lui Cristos, reflectând-o în sine aşa cum luna reflectă lumina Soarelui.

Dupa cum stiti, Heilige Drei Könige-Noaptea magilor este zi nelucratoare in Austria, Italia si o parte din landurile germane (Baden-Wurttemberg, Bayern si Sachsen-Anhalt)

6 ianuarie –Boboteaza (sarbatoare ortodoxa) 

Boboteaza este deci una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini. In aceasta zi, ortodocșii comemorează botezul lui Iisus în râul Iordan.   Ioan Botezătorul, considerat de creștini ca înaintemergătorul lui Iisus, cerea iudeilor, înainte de a-i boteza in apa Iordanului, să-și spovedească păcatele și să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cu apă, dar „cel ce va veni după el” ii va boteza cu Duh Sfânt și cu foc. Evanghelia relatează că și Iisus a venit din Galileea, pentru a fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul lui Dumnezeu cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei relatări, ieșind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis și duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-se ca un porumbel și venind peste el”.

În ziua de Bobotează se sfinţesc apele mari şi se purifică mediul înconjurător de forţele malefice. Agheazma este apa sfinţită de Bobotează prin harul preoţilor. În timpul ceremonialului religios, apa primeşte virtuţi terapeutice miraculoase şi nu se strică de-a lungul anului. Conform traditiei populare, pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei ” Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme. Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. O altă tradiție mai spune că nu se stropesc cu apa sfințită caii și iepurii, care se pot preface în diavoli.

14 februarie -Ziua Indragostitilor

Ziua Îndrăgostiților, numită, de asemenea, Ziua Sfântului Valentin sau Sărbătoarea Sfântului Valentin, este sărbătorită anual pe 14 februarie in toata Europa. Legenda Sdintului Valentin ne povesteste ca in secolul III dupa Christos, Roma era condusa de un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică, dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, în locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. În consecință, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.

Valentin, care era un preot crestin, credea că dreptul oamenilor de a se căsători era dat de Dumnezeu, iar Claudiu nu avea dreptul sa-l interzică. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind făcute în locuri secrete, pentru a nu putea fi găsit de împărat.

Într-un final, Claudiu l-a găsit și l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerând că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind „Adu-ți aminte de Valentin al tău.” Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viața Sfântului Valentin și nu se știe dacă legenda are o bază istorică reală.

Joia Mare

Joia Mare este ziua în care se prăznuiesc patru evenimente din Săptămâna Patimilor:

• spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos,Biblic evenimentul este mărturisit de Sfântul Ioan Evangelistul şi îl înfăţisează pe Iisus Hristos spălând picioarele ucenicilor. Spălarea are caracter purificator, Iisus i-a curăţat pe ucenici de păcate. Tot prin acest gest Mântuitorul le înfăţişează Apostolilor smerenia. În zilele noastre acest gest este un privilegiu de a te dărui altora prin jertfă.
• Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Sfintei Împărtășanii (Euharistia),Biblic, acest eveniment este momentul când Iisus prin folosirea vinului şi a pâinii le arată ucenicilor cum urmează să fie jertfit. „Luaţi, mâncaţi, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi, să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” „Cina Domnului a fost instituită de Iisus Hristos în noaptea în care a fost vândut”, spune apostolul Pavel făcând referire la momentul în care Iuda îl va trăda pe Mântuitor.
• rugăciunea din gradina Ghetsimani
• și vinderea Domnului de către Iuda.
• Tradiţii populare în Joia Mare

  Două alimente sunt total interzise de tradiţie în aceste zile, inclusiv în Joia Mare, chiar şi pentru cei care nu ţin postul efectiv: oţetul şi urzicile. Se spune că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înţepându-i rănile, şi stropit cu oţet, pentru a-i provoca şi mai multe usturimi. Mai mult, legenda spune că, atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oţet: de aici şi obiceiul popular, care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post

În Joia Mare, credinciosii ortodocsi merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Seara, are loc slujba celor 12 Evanghelii, iar lumea merge la biserică îmbrăcată în haine de doliu, făcute din pânză albă și cusute cu negru.Tot acum se duce la biserică pâine, care va fi sfințită de preot, stropită cu vin și împărțită enoriașilor în noaptea de Înviere. Se spune că din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. În majoritatea gospodăriilor românești, Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale și înroșirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paști. Se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată

Vinerea Mare

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului. Este ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Împreună cu Biserica, în sfânta şi marea Vineri rememorăm răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitotului Iisus Hristos. De aceea, aceasta este una din acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie.. În Vinerea Mare se ţine post negru, iar seara se cântă Prohodul Domnului, la Denie. Apoi se înconjoară biserica de trei ori şi se trece pe sub Sfântul Epitaf.

Conform tradiţiei, în Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nici să foloseşti oţet, pentru că, pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele lui au fost udate cu oţet.

La încheierea slujbei de seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.Din moşi strămoşi se crede că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi bogat, iar, daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte. În această zi nu se sacrifică păsări şi animale. În Vinerea Mare este interzis spălatul, nu se coase şi nu se face curăţenie.

Sâmbata Mare

Ultima zi a Săptămânii Patimilor, cunoscută drept Sâmbata Mare, este ziua în care creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului Iisus Hristos şi pogorârea în iad, prin care neamul nostru fiind chemat din stricăciune a fost mutat spre viaţa veşnică. Sâmbăta cea mare este deci ziua tăcerii adânci dinaintea Învierii, în care Hristos sfărâmă moartea în iad şi cheamă la înviere întreaga umanitate.

Potrivit tradiţiei, aceasta este ultima zi de pregătire a Paştilor, când se sacrifică mielul, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale şi definitivează curăţenia. Se spune că nu este bine să dormi în Sâmbătă Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile Domnul poate vedea înlăuntrul fiinţelor, iar dorinţele pe care ţi le pui se vor împlini.

  Inaltarea la cer a lui Isus Cristos

Biserica Catolica si Biserica Orosoxa  marchează înălţarea la cer a lui Isus Cristos, adica ziua in care activitatea  Sa pământească a luat sfârşit. In momentul inaltarii Isus a spus apostolilor: ” Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor” (adică cu toţi cei botezaţi în numele Lui). El s-a înălţat pentru a trimite în lume pe Sfântul Duh, aşa cum promisese. ( care pogoara 10 zile mai târziu, de Rusalii) Semnificaţia  acestei sarbatori este că învingând moartea, Cristos a început un nou mod de viaţă alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit şi aleşilor săi: nemaurirea in ceruri. (socinpedia-zile libere)

1 mai -Ziua Muncii. 

În anul 1872 circa 100 de mii de lucrători din New York, majoritatea din industria construcțiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.Bineinteles ca nu s-a aprobat. In anul 1886, Federația Sindicatelor din Statele Unite și Canadei a inițiat introducerea unei rezoluții care stipula ca: „8 ore să constituie ziua legală de muncă de la și după 1 mai 1886”, sugerându-se organizațiilor muncitorești respectarea acesteia. Sute de mii de manifestanți au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite sprijinind aceasta rezolutie.

La data de 1 mai 1886, din care aproximativ 40 de mii se aflau în grevă. Rezultatul: circa 35 de mii de muncitori au câștigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar, ziua de 1 mai a devenit cunoscută pe întreg mapamondul în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piața Haymarket din Chicago. Numărul greviștilor se ridicase la peste 65.000. În timpul unei demonstrații, o coloană de muncitori a plecat să se alăture unui protest al angajaților de la întreprinderea de prelucrare a lemnului „McCormick”. Poliția a intervenit, 4 protestatari au fost împușcați și mulți alții au fost răniți.

În seara aceleași zile, a fost organizată o nouă demonstrație în Piața Haymarket. Din mulțime, o bombă a fost aruncată spre coloana de polițiști Au fost răniți 66 de polițiști, dintre care 7 au decedat ulterior. Poliția a ripostat cu focuri de armă, rănind două sute de oameni, din care câțiva mortal. În urma acestor evenimente, 8 lideri anarhiști, care aparțineau unei mișcări muncitorești promotoare a tacticilor militante, violente, au fost judecați. Muncitorii din Anglia, Olanda, Rusia, Italia, Franța și Spania au adunat fonduri pentru plata apărării. În urma procesului, 7 dintre aceștia au fost condamnați la moarte (doi având ulterior pedeapsa comutată la închisoare pe viață) și unul la 15 ani închisoare. Șapte ani mai târziu, o nouă investigație i-a găsit nevinovați pe cei 8, poliția organizând atentatul pentru a justifica represaliile.

In anul 1889, social–democrații afiliați la așa–numita Internațională a ll–a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internațională a muncitorilor.  Pe parcursul trecerii timpului, 1 mai a devenit, în aproape toată lumea, Ziua Internațională a Muncii, zi nelucratoare in majoritatea statelor de pe mapamond.

Studiati AICI  Calendarul cetateanului roman din Germania care cuprinde toate zilele nelucratoare pe parcursul intregului an 2017.

Ziua MAMEI ( MUTTERTAG)

În tările vorbitoare de limbă germană, ziua MAMEI  este celebrată în a doua duminică din luna mai. Aceasta este o sarbatoare marcată de obicei în familie, reprezintind un bun prilej pentru a a se aduna impreuna bunici, parinti si nepoti pentru  a oferi tuturor mamelor din respectiva  familie flori, cadouri, poezii, scrisori de dragoste si de multumire, sarutari si imbratisari. (socinpedia-zile libere)

Cu prilejul zilei MAMEI din 8 martie 2016, Institutul de Statistica din Germania a publicat un studiu interesant despre fertilitatea din Germania si Uniunea Europeana. In respectivul studiu se arata ca rata de fertilitate a femeilor germane a crescut recent, pentru a treia oară consecutiv ( 2014, 2015, 2016) si a ajuns la 1,47 copii per femeie, aceasta fiind cea mai mare valoare inregistrata de la Unificarea Germaniei. Cu toate acestea, Germania este încă sub media UE de 1,58 copii pentru fiecare femeie. Cea mai mare rată a fertilității din U.E. a fost inregistrata in Franta cu  2,01 copii născuti la o femeie, urmata de Irlanda (1,94 copii la o femeie), Suedia (1,88) si Regatul Unit (1,81). In 2012, rata fertilitatii in Romania era de 1,53 copii la o femeie. Cele mai scăzute rate ale natalitătii in U.E. au fost inregistrate în Portugalia (1,23 copii la o femeie), Grecia (1,30) și Cipru (1.31).

Rusaliile 

in Germania Pfingstsonntag si  Pfingstmontag.

Rusaliile / Coborârea Duhului Sfânt  este  unul dintre marile praznice împărăteşti ale Mântuitorului. Sărbătoarea marchează Coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Isus Cristos (eveniment care a avut loc în ziua Rusaliilor Evreilor o sărbătoare agricolă ). Coborârea Sfântului Duh este consacrarea solemnă a bisericii întemeiată de Isus Cristos  si a infiintarii primei comunitati de crestini. Când Duhul Sfânt S-a pogorât peste apostoli, aceştia au devenit “preaînţelepţi”, fiind umpluţi “de lumina, râvna şi toate harurile dumnezeieşti”; abia după acel moment, ucenicii Domnului au ieşit în toată lumea, săvârşind minuni, întorcând pe păgâni de la închinarea idolilor, aducând – de la oameni simpli la împăraţi – pe mulţi la credinţă.

Fronleichnam  – Ziua Domnului-Joia Verde-

Sarbatoarea se bazeaza pe invatatura bisericii privind transformarea piinii si vinului in trupul si singele domnului. La baza acestei sarbatori, sta o viziune pe care a avut-o o calugarita careia Cristos i-a spus ca partea vizibila a lunii reprezinta anul bisericesc, iar partea intunecata ar fi lipsa unei sarbatori dedicate sfintului sacrament al euharistiei.  Joia verde nu trebuie confundata cu Joia Mare.
Ziua Domnului/Joia Verde – Fronleichnam – este zi nelucratoare în landurile Baden-Württemberg, Bavaria, Hessen, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat şi Saarland. În landurile Saxonia şi Turingia se sărbătoreşte numai în comunele cu populaţie catolică preponderentă.

––––––––––––––––––––––-

In consecinta, daca locuiti si sunteti in aceasta perioada in Austria, Germania, Benelux, Anglia, Irlanda, Franta, Spania, Portugalia, Elvetia si tarile scandinave cercetati Harta europeana a bisericilor romanesti pe care o gasiti mai jos  si mergeti pe 15 august la slujba  la cea mai apropiata biserica  romaneasca ! Dumnezeu sa va dea gindul cel bun!

SFAT:

Pentru a observa mai bine adresele pentru Romanian points of interests- (in cazul de fata -bisericile romanesti) – apasati cu mouse-ul pe icoana ecran [  ] din dreapta sus a hartii si imaginea se va intinde pe tot display-ul. Centrati apoi Harta cu mouse-ul si mariti-o cu semnul + (plus) pe care il gasiti in stinga jos a ecranului. Puteti mari succesiv in mai multe rinduri pina cind simbolurile nu se mai suprapun.

  15. august – Mariä Himmelfahrt – Adormirea Maicii Domnului 

Adormirea Maicii Domnului este unul din praznicile ortodoxe si catolice importante. Această sărbătoare comemorează moartea, învierea şi slăvirea Maicii Mintuitorului. Sărbătoarea mărturiseşte că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăţia cerească, în deplinătatea vieţii ei sufleteşti şi trupeşti. Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce  catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria.

În conformitate cu SFINTA TRADITIE, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, „adormind,” aşa cum indică şi numele sărbătorii. Ea a murit aşa cum mor toţi oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei.

Apostolii au fost aduşi în mod miraculos la inmormintare şi au fost cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Apostol Toma, Acesta a ajuns câteva zile mai târziu si dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt.  Tocmai de aceea Biserica Catolică numeste acest eveniment ridicare la cer  (Mariä Himmelfahrt – in limba germana) întrucât, ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la cer.

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioşii ortodocşi români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor faţă de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici şi de mănăstiri poartă acest hram. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care îşi sărbătoresc astfel ocrotitoarea. (socinpedia-zile libere)

In Germania, Mariä Himmelfahrt este o zi libera legala in Bayern si Saarland. In celelalte landuri este zi lucratoare.

In Austria, ziua de15 august,  Maria Himmelfahrt, este zi libera, nelucratoare.

In Spania, ziua de 15 august, Asunción de la Virgen, este zi libera. nelucratoare.

In Belgia, ziua de 15 august,O.L.V. Hemelvaart este zi libera nelucratoare.

In Franta. ziua de15 August, Assomption este zi libera, nelucratoare.

In Italia, ziua de 15 august, Ferragosto, este zi libera, nelucratoare.

Asadar, cetatenii romani care muncesc sau locuiesc in aceste tari sunt invitati sa cerceteze Harta europeana a bisericilor romanesti  care se gaseste  AICI  si sa mearga pe 15 august la cea mai apropiata biserica pentru o slujba romaneasca. Dumnezeu sa va dea gindul cel bun!

3 octombrie- Ziua nationala a Germaniei

Pe data de 3 octombrie se sarbatoreste Ziua Unităţii Germane (Tag der Deutschen Einheit). .Aceasta este sărbătoarea naţională care a fost adoptată după reunificarea politică, teritorială şi administrativă a Germaniei savirsita integral la 3 octombrie 1990. De fapt, procesul de reunificare al Germaniei a început la 9 noiembrie 1989 o data cu căderea Zidului Berlinului, ziua in care punctele de trecere ale fronterelor dintre cele 2 tari au fost luate cu asalt de cetăţenii R.D.G. care au putut trece frontiera în R.F.G. Acest eveniment este cel mai mediatizat, cel care s-a vazut la televizor si este cunoscut de toata lumea. Adevarul istoric este ceva mai nuantat.

In fapt, aceasta reunificare n-ar fi putut  reusi daca nu existau niste evenimente istorice anterioare. Unul dintre ele este Constituţia RFG adoptata in anul 1949. In cuprinsul ei exista un articol ( 23) care stipuleaza: „Această Constituţie se aplică pe teritoriul landurilor Baden, Bavaria, Bremen, Berlin, Hamburg, Hessen, Saxonia Inferioară, Nordrhein-Westfalen, Rheinland-Pfalz, Schleswig-Holstein, Württemberg-Baden şi Württemberg-Hohenzollern. În alte părţi ale Germaniei va fi pusă în aplicare după aderarea lor”.

Asadar, inca de pe atunci se prevedea ca cele 5 landuri ramase sub dominatie sovietica vor adera cindva la Vaterland. Aceasta data s-a tot aminat pe durata Razboiului Rece, fiindca U.R.S.S. nu putea sa renunte la influenta pe care o exercita asupra Republicii Democrate Germane, capul de pod cel mai avansat in inima capitalismului occidental. A venit apoi Gorbaciov la conducerea U.R.S.S., a adus cu el Perestroika, a urmat colapsul economic, politic şi social din tarile socialiste si dezmembrarea U.R.S.S. Toate aceste evenimente succesive au dus in final la caderea zidului Berlinului in 9 noiembrie 1989 si datorita acestei realitati la 12 septembrie 1990 s-a putut semna „Tratatul pentru reglementare finală cu privire la Germania”,  document oficial prin care puterile ocupante au renunţat la drepturile conferite de acordul de la Potsdam din 1945.

Sintetic, cam asa s-au petrecut lucrurile. Oricum, din partea noastra a tuturor europenilor, astazi adresam din toata inima o calduroasa urare: “ La multi ani, Germania”!

Daca va intereseaza cum arata Calendarul cu zilele libere din Germania si Romania in anul 2019 il puteti gasi   aici

Daca doriti sa stiti care sunt zilele libere la care aveti dreptul in cazul unor evenimente familiale deosebite ( nastere,castorie,moarte,etc) lecturati materialul care se gaseste aici.

31 octombrie- Reformationstag

Prin secolele XIV-XV, Institutia Papala era in cautare de fonduri pentru numeroasele biserici catolice pe care le inalta pe actualul teritoriu italian, precum si pentru plata marilor artisti ai Renasterii care decorau aceste asezaminte sfinte ( Leonardo da Vinci, Donatello, Michelangelo,etc). In consecinta, a introdus sistemul indulgentelor prin care pacatosii erau absolviti de pacatele trecute daca faceau donatii banesti. Daca la inceput, aceasta iertare vremelnica de pacate era permisa numai cu incuviintarea Papei de la Roma, o data cu trecerea timpului o serie de preoti locali din tari si tinuturi mai indepartate de Roma au aplicat-o si ei, fara nicio ingaduinta ierarhica superioara. Esenta este ca orice credincios putea sa ii fie iertate pacatele lumesti cu conditia sa aibe bani pe care sa ii doneze reprezentantului bisericii locale. Bineinteles ca aceasta teza nu a fost agreata de credinciosii saraci care aveau acum o singura destinatie finala: iadul.

In acest context social si politic, Martin Luther, un preot catholic protesteaza impotriva acestor practice si propune o reformare din temelii a ideologiei catolice. Prima masura intreprinsa a fost afisarea pe usa bisericii din Wittenberg in data de 31 Octombrie 1517 a unei propuneri de reformare alcatuita din 95 de teze. Acest act de curaj a fost considerat o sfidare la adresa bisericii si a urmat excomunicarea initiatorului. Pe masura trecerii timpului insa,  ideile reformatoare ale lui Martin Luther au cistigat sustinatori si astfel s-a deschis calea bisericii reformate. Ulterior, vinzarea indulgentelor s-a interzis din punct de vedere legal, dar In ziua de astazi generatiile actuale asociaza indulgentele cu Evul Mediu, chestiune care arunca o lumina sumbra asupra Bisericii Catolice.

Dar ideea esentiala este ca luteranismul  de astazi este o doctrină a protestantismului german care consideră esenţială pentru mântuire numai credinţa şi proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul şi impărtăşania.

Ziua Reformei – Reformationstag este zi libera in landurile Brandenburg, Mecklenburg-Vorpommern, Saxonia, Saxonia-Anhalt şi Turingia.

1 noiembrie- Ziua Tuturor Sfintilor la catolici si Ziua Mortilor la ortodocsi

Conform Religiei Catolice, Anglicane şi Protestante, sărbatoarea Tuturor Sfinţilor se tine în ziua de 1 noiembrie. Sarbatoarea are o origine celtica si, cu aceasta ocazie, se celebreaza atit sfintii cunoscuti si necunoscuti, cit si toate persoanele adormite pe veci din neam in neam. Potrivit traditiei, in seara zilei de 1 noiembrie, credinciosii merg in cimitire duc flori, jerbe si coroane, aprind candele si luminari. Datorita aspectului feeric al cimitirelor din aceasta seara sarbatoarea se mai numeste popular si Luminatia, mai precis noaptea in care  porţile dintre cele două lumi se deschid şi doar acum cei plecaţi dintre cei vii pot veni inapoi intr-o scurta vizita.

Chiar dacă este o sarbatoare catolică, ziua de 1 noiembrie este sarbatorita si de biserica ortodoxa, a caror preoti  oficiaza cu acest prilej slujbe de pomenire pentru sufletul celor disparuti. Spre deosebire de catolici, credinciosii ortodocsi au Sarbatoarea Tuturor Sfintilor in prima duminică de după Rusalii.

1 NOIEMBRIE- Ziua Tuturor Sfintilor este zi libera in Baden-Wurttemberg, Bayern, Nordrhein-Westfalen, Rheinland-Pfalz şi Saarland.

30 noiembrie – Sfintul Andrei- Apostolul romanilor 

Sfantul Apostol Andrei s-a nascut in Betsaida Galileia, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret, in nordul Tarii Sfinte. Din Sfinta Scriptura aflam ca era fratele lui Simon Petru. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. ..

Pentru romani, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se sustine ca acest nume –  Apostolul Lupilor – deriva din vechea denumire a dacilor, daoi, (lupi), dar si de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun ca acest animal a fost alaturi de daci la caderea Sarmizegetusei si ca cel care era capetenia lupilor, l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Pestera care i s-a oferit ca adapost.

Sfantul Andrei – ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul

Inainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al lui Ioan Botezatorul. Dorinta de a-L urma pe Hristos se naste in el, in momentul in care Sfantul Ioan rosteste cuvintele: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29). Insa, chemarea sa la apostolie se face mai tarziu si este relatata de Sfantul Evanghelist Matei : „Pe cand Iisus umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: „Veniti dupa Mine si va voi face pescari de oameni. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El” (Matei 4, 18-20).

Cand mai este Andrei mentionat in Scriptura?

Scriptura il descopera pe Andrei la inmultirea pestilor si a piinilor (Ioan 6, 8-9) si dupa invierea lui Lazar cand, impreuna cu Filip, ii spune lui Hristos ca niste elini, veniti in Ierusalim cu prilejul sarbatoririi Pastelui iudaic, doresc sa-L vada (Ioan 12, 20 – 22).

Unde a vestit Sfantul Andrei invatatura lui Hristos?

Potrivit traditiei, teologilor si istoricilor,  Sfantul Apostol  Andrei a  fost  primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci. In Istoria bisericeasca, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: „Sfintii Apostoli ai Mantuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia”. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane mentioneaza ca Andrei „a predicat in Pont, Tracia si Scitia”. Dupa un alt izvor, pastrat in acelasi Sinaxar, Sfantul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul sau Amplias, pe care Biserica Ortodoxa il praznuieste in fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfantul Apostol Pavel in epistola catre Romani (16, 8). Prezenta colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, inchinate Sfantului Andrei, intaresc credinta ca acesta a vestit Evanghelia lui Hristos in tara noastra.

Moastele din Patras

Sfantul Andrei a murit ca martir la Patras. Desi noua ne este cunoscuta traditia care afirma ca Apostolul Andrei a murit pe o cruce in forma de X, se sustine ca aceasta traditie dateaza din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaste data martirizarii. Unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii  64-67, altii in vremea persecutiilor initiate de Domitian (81-96).

In anul 357, moastele Sfantului Andrei au fost asezate in Biserica Sfintilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfintirii acestei biserici. Cardinalul Petru de Capua va duce moastele Sfantului Andrei in Italia, in catedrala din Amalfi, in timpul Cruciadei a IV-a. In anul 1462, in vremea papei Pius al II-lea, capul Sfantului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus in Catedrala din Patras, in biserica cu hramul Sfantul Andrei.

Pestera Sfantului Andrei

Pestera in care se crede ca a vietuit Sfantul Apostol Andrei, cat timp a propovaduit pe teritoriul romanesc, se afla la aproximativ 4 km sud-est de localitatea Ion Corvin, judetul Constanta. In actuala biserica din pestera, in pronaos, intr-o nisa, se afla un fel de pat, scobit initial in piatra, despre care traditia spune ca pe el se odihnea apostolul Andrei. In vara anului 1944, Pestera transformata in biserica a fost sfintita de catre Episcopul Tomisului, Chesarie Paunescu. La scurt timp dupa aceasta, trupele rusesti invadatoare au distrus-o. Abia dupa 1990, prin ravna cuviosului monah Nicodim Dinca, biserica a fost refacuta si redata cultului. Astazi, mii de credinciosi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trait Apostolul Andrei.

Sfantul Andrei – Ocrotitorul Romaniei

Sfantul Sinod al Biserici Ortodoxe Romane a hotarat in anul 1995 ca sarbatoarea Sfantului Andrei sa fie insemnata cu cruce rosie in calendarul bisericesc, iar in anul 1997 Sfantul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul Romaniei”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarata sarbatoare bisericeasca nationala.

La multi ani celor ce poarta numele Sfantului Apostol Andrei !

Sursa: Adrian Cocosila (http://www.crestinortodox.ro/)

 1 decembrie Ziua Naţională a României. 

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România.

Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit popular era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor.

Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg teritoriul cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. . La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită…

Ziua de 1 Decembrie a devenit după evenimentele din decembrie 1989 Ziua Naţională a României. 

Daca va intereseaza ce servicii religioase se pot presta la bisericile ortodoxe din strainatate le gasiti aici. 

 6 decembrie Sfantul Nicolae  

Sfantul Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinti din calendar, este praznuit la 6 decembrie. De origine greceasca (Nikolaos), numele este format din doua cuvinte: nike, „victorie“ (de la nikao, „a invinge“), si laos, „popor“, putandu-se talmaci prin „obsteasca biruinta“.

Scripturile bisericesti povestesc  ca in anul 325 d.H., o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, ierarhul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea. La acest eveniment  un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeasi natură cu Dumnezeu Tatal. Deranjat de această afirmaţie,  Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae.
O alta legenda spune că in cetatea Mirei din Lichia ( pe teritoriul Turciei de astazi ) Sf. Nicolae a ajutat trei fete sărace, pe care tatăl lor voia să le vândă pentru bani, aruncându-le o pungă de galbeni pe geam, drept zestre. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie in ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe. Datorita acestei legende Sf. Nicolae este considerat sfintul aducător de noroc, cel care îngrijeşte de zestrea fetelor sărace.

In calatoria spre Ierusalim, in timp ce era pe mare, s-a pornit o mare furtuna care ameninta corabia cu scufundarea. Nicolae a inceput sa se roage, Dumnezeu l-a auzit, a potolit furtuna si de atunci s-a incetatenit ideea ca Sf. Nicolae este ocrotitorul marinarilor.
Marele Ierarh Nicolae a murit în anul 340 in ziua de 6 decembrie, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicat, în Bari, în sudul Italiei.

27 decembrie-Ziua Sfintului Stefan

Ștefan a fost unul dintre ucenicii lui Iisus Hristos, care îl urmau pretutindeni și care au asistat direct la faptele sale. Datorita faptului ca era un bun cunoscător al Vechiului Testament, precum şi al învăţăturilor lui Iisus Hristos , Ștefan a fost unul dintre cei șapte bărbați aleși de către apostoli pentru a îndeplini calitatea de diacon si apoi arhidiacon. Numele său este de origine greacă, însemnând “coroană”.
Sfântul Ştefan a fost judecat de Sinedriu pentru blasfemie la adresa lui Moise şi a lui Dumnezeu. Pentru credinţa lui a fost ucis cu pietre. În timp ce pietrele îl loveau, Ştefan se ruga pentru cei care le aruncau: „Doamne, nu le socoti lor păcatul acesta.”