Arhive categorie: articol legislativ

Cartea de identitate si pasaportul romanesc

 

       Informatii utile privind procedura de solicitare si eliberare a pasaportului 

Pentru eliberarea paşaportului simplu electronic sau a celui temporar cetățenii pot depune cererea, în țară, la oricare serviciu public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple, iar în străinătate la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României, indiferent de locul în care au domiciliul sau reședința. Pentru evitarea aglomerării la ghișee a fost dezvoltată și este operațională platforma de programare on-line (pentru cererile depuse în țară) http://www.epasapoarte.ro.  ( vezi mai jos intreaga procedura)
Pentru cererile depuse în țară, termenul de eliberare a pașapoartelor simple electronice/temporare este de maximum 15 zile lucrătoare, iar timpul mediu este de 10 zile lucrătoare.
De asemenea, există posibilitatea ca pașaportul să fie ridicat de la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României în străinătate, în maxim 45 de zile lucrătoare în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv 60 de zile în state terţe.
Taxa pentru eliberarea paşaportului simplu electronic este de 258 de lei pentru persoanele cu vârsta peste 12 ani, 234 de lei pentru persoanele cu vârsta sub 12 ani, iar pentru cel simplu temporar este de 96 de lei.
Aceasta se poate achita, anterior depunerii cererii, prin următoarele modalităţi: prin internet banking, prin virament bancar de la orice bancă unde aveţi cont deschis, prin mandat poştal (se poate efectua la orice Oficiu Poştal), prin numerar la CEC Bank sau la automatele de plată instalate la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor .

Programare online pentru pasaport

Multi cetateni romani care traiesc si muncesc prin strainatate nu cunosc faptul ca Serviciul public comunitar pentru eliberarea pasapoartelor, a infiintat posibilitatea programarii online pentru depunerea cererilor. Tocmai de aceea, dorim sa reamintim cititorilor nostri modul concret in care pot beneficia de aceasta facilitate.
Asadar, in cazul în care doresc sa isi facă pasaport, romanii pot face o programare online pentru depunerea cererii de eliberare a pasaportului completind un formular existent pe pagina http://www.epasapoarte.ro. In acest formular există mai multe câmpuri care trebuie completate cu atenție, deoarece programarea va fi anulată în cazul în care există neconcordanțe între formularul de programare și datele de identificare ale persoanei care se prezintă să depună cererea de eliberare.
Astfel, sunt nouă câmpuri care trebuie completate înainte de a se face rezervarea:

1.câmpurile Nume și Prenume vor fi completate cu datele persoanei pentru care se solicită programarea;
2.câmpul Telefon poate fi completat doar după ce persoana își dă acordul că această informație poate fi prelucrată;
3.câmpul E-mail trebuie să conțină adresa de e-mail la care dorești să primești datele programării;
4.în câmpul Tipul de document trebuie selectat tipul de pașaport pentru care se depune cererea (pașaport electronic simplu, temporar etc.)
5.abia după ce ai completat aceste câmpuri poți completa și locația în care dorești să depui cererea de eliberare a pașaportului.
6.câmpul Număr persoane conține numărul persoanelor din familie pentru care se dorește programarea. Dacă sunt selectate mai multe persoane, va apărea un nou câmp:Persoane suplimentare, în care se va menționa numele și prenumele fiecăreia dintre ele.

Puterea pasaportului romanesc 

Asociatia Henley & Partners, o firma de consultanta de renume mondial cu birouri in 24 de state ale lumii, intocmeste anual asa numitul “Index al puterii pasapoartelor”. Concret, indexul este un clasament mondial care situeaza tarile in ordinea numarului de destinatii in care pot calatori fara viza cetatenii lor. La 7 ianuarie 2020 a fost dat publicitatii topul anului 2020 care cuprinde 156 de tari, situate pe 107 pozitii pentru 191 de destinatii diferite din intreaga lume (exista pozitii in care sunt grupate mai multe tari).

Pe primele 3 locuri ale clasamentului se gasesc Japonia ( 191 de destinatii diferite), Singapore(190) Germania si Coreea de Sud (189). Romania se situează pe poziția a 17-a în lume, pașaportul cetateanului roman garantind intrarea fara viza in 172 de tari.
Celelalte tari ale Uniunii Europene, in functie de numarul de destinatii posibile, ocupa locuri mai onorante dupa cum urmeaza:
Locul 4–188 destinatii –Finlanda
Locul 5-187 destinatii- Danemarca, Luxemburg si Spania
Locul 6-186 destinatii- Franta si Suedia
Locul 7-185 destinatii- Austria, Portugalia, Olanda si Irlanda
Locul 8-184 destinatii- Belgia, Grecia, Norvegia, Marea Britanie
Locul 9-183 destinatii- Cehia si Malta
Locul 10-181 destinatii- Ungaria, Lituania si Slovacia
Locul 11-180 destinatii- Letonia si Slovenia
Locul 12-179 destinatii- Estonia
Locul 14-176 destinatii- Polonia
Locul 16-174 destinatii- Cipru
Locul 17-172 destinatii- Romania
Locul 18-171 destinatii- Bulgaria
Locul 20-169 destinatii-Croatia

Alte pozitii interesante pentru romani:
Moldova ocupa locul 49 cu 120 destinatii posibile fara nevoia unei vize, Federatia Rusa locul 51 cu 118 destinatii, Serbia –locul 39 cu 133 de destinatii.
Pe ultimele 3 locuri ale clasamentului mondial (105,106 si 107) se gasesc Siria cu 29 de destinatii, Irak cu 28 si Afganistan 26.

Puterea cartii de identitate romanesti

În condiţiile Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cartea de identitate constituie document de călătorie în baza căruia cetăţenii români pot călători în toate celelalte 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum şi într-o serie de state europene terte. Astfel cu cartea de identitate se poate calatori in scop turistic in Albania, Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Elveţia, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Moldova, Monaco, Muntenegru, San Marino si Serbia.

 

 

 

 

 

In Uniunea Europeana s-a renuntat la apostila pentru actele de stare civila

 

Incepind cu data de 16 februarie 2019, in TOATE statele U.E. se aplica Regulamentul  1191/2016 al Parlamentului European privind  simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale.  Astfel, prin acest regulament se elimina anumite formalitati de apostilare pe documentele oficiale eliberate de autoritățile unui stat membru UE, care trebuie să fie prezentate autorităților altui stat membru la stabilirea unui cetatean european pe teritoriul sau.

 Documentele oficiale la care se refera acest regulament sunt cele care privesc:

  • nașterea;
  • faptul că o persoană este în viață;
  • decesul;
  • căsătoria, inclusiv capacitatea de căsătorie și starea civilă;
  • divorțul, separarea de drept sau anularea căsătoriei;
  • filiația;
  • adopția;
  • domiciliul și/sau reședința;
  • cetățenia;
  • absența cazierului judiciar, cu condiția ca astfel de documente oficiale să fie emise pentru un cetățean al Uniunii de către autoritățile din statul membru al cărui cetățean este acesta.

In consecinta, compartimentele de Stare Civilă din Romania, Germania, Austria s.a.m.d. eliberează la cerere extrase multilingve pentru certificatul de nastere, de casatorie si de deces, certficatul de viata, documentul de adoptie. Aceste exrase sunt documente care au aceaşi putere doveditoare ca şi certificatele de stare civilă şi se folosesc de către titulari şi persoanele îndreptăţite în faţa autorităţilor străine din tarile U.E.

Pentru eliberarea acestor extrase, autoritatile romane solicita cetatenilor romani prezentarea următoarelor acte doveditoare:

  • cerere de solicitare a extrasului;
  • actul de identitate (original) al titularului extrasului sau al persoanei care îl reprezintă;
  • procura specială în cazul persoanelor împuternicite;

In cazul in care solicitarea se face de catre un cetatean european aflat in Romania, acesta se va legitima cu documentul de identitate eliberat de statul al carui cetățean este sau cu pasaport, aflate în termen de valabilitate.

 Similar vor proceda si cetățenii români la prezentarea in fata unei autoritati dintr-un stat european: ei  se vor legitima cu documentul de identitate romanesc aflat in termen de valabilitate.

In cazul în care un cetatean roman are nevoie de un certificat de nastere sau de casatorie pentru a-l prezenta unei autoritati dintr-o alta tara U.E.  el poate solicita un extras multilingv prin intermediul consulatului din zona sa de rezidenta sau direct din Romania prin intermediar. Extrasul multilingv astfel obtinut nu va trebui tradus nici apostilat, iar față de autoritățile straine va avea aceeași valoare ca și certificatul de stare civilă tip internațional.

PREVENIREA TRAFICULUI DE PERSOANE

 

sicilia

La nivel mondial, aproximativ 21 de milioane de persoane sunt considerate a fi victime ale muncii forțate. O parte din acestea sunt, de asemenea, victime ale traficului, majoritatea pentru exploatare sexuală. Femeile, adulte sau minore, reprezintă peste 70% din totalul victimelor estimate pe glob, continentele cu cele mai multe victime feminine fiind originare din Asia si Africa.

Dar si in Uniunea Europeana exista trafic de fiinte umane. Cu femei si fete din Asia, Africa si …Europa de Est. Astfel, conform statisticilor actuale cele mai multe cazuri de persoane traficate provin din tari  non-europene precum Nigeria,  Vietnam, China și Eritreea, dar si dintr-o serie de state ale Uniunii Europene cum sunt România, Ungaria, Țările de Jos, Polonia și Bulgaria. Bineinteles ca tarile de destinatie ale acestui trafic sunt statele occidentale din U.E.10, acolo unde potentialii beneficiari dispun de sume mai mari de bani. Spre exemplu, în perioada 2012-2016, în ordinea frecvenței înregistrate, primele 10 destinații externe ale traficului de persoane feminine de proveniență română, au fost: Germania 442, Italia 432, Spania 305, Grecia 216, Marea Britanie 155, Franta 88, Austria 87, Portugalia 78, Cehia 52, Olanda 46.

Principalele forme de exploatare

 Traficul de persoane este o infracțiune complexă, care se dezvoltă adesea în funcție de cerere și de inventivitatea traficanților, iar exploatarea care stă la baza sa poate lua mai multe forme.

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale

Traficul de persoane în scopul exploatării sexuale continuă să fie forma cea mai frecventa. În perioada 2015-2016,in Uniunea Europeana  au existat 9 759 de victime înregistrate ale exploatării sexuale, și anume mai mult de jumătate (56 %) din victimele înregistrate în cazul cărora s-a înregistrat o formă de exploatare, în special femei și fete (95 % din victimele înregistrate ale exploatării sexuale).  Victimele sunt exploatate în industria sexului și a divertismentului, fapt facilitat de dezvoltarea tehnologică rapidă și de utilizarea internetului pentru serviciile de publicitate și pentru recrutarea victimelor.

Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă

Traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă a afectat aproximativ un sfert (26 %) din victimele înregistrate. Exploatarea prin muncă afectează în principal bărbații (80 % din victimele înregistrate) deși, în anumite sectoare ale forței de muncă, victimele sunt predominant femei (cum ar fi activitățile casnice sau de ingrijire persoane virstnice). Mai multe state membre au raportat că traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă este în creștere. Victimele sunt exploatate în sectoarele construcțiilor, agriculturii și silviculturii, în industria prelucrătoare, a divertismentului, a pescuitului si în industria ospitalieră. Numeroase rapoarte întocmite de statele membre și documente prezentate de societatea civilă se referă la rolul inspectorilor de muncă în depistarea victimelor și/sau la necesitatea unei cooperări sporite între organismele de aplicare a legii și inspectoratele de muncă.

Alte forme de exploatare

În perioada 2015-2016, alte forme de exploatare au reprezentat aproximativ un sfert (18 %) din victimele înregistrate. Acestea includ, printre altele, traficul în scopul căsătoriilor forțate, al cerșitului forțat și al activităților infracționale forțate. Aceste „alte forme” sunt asociate cu delicte minore, infracțiuni contra patrimoniului și fraudarea sistemului de prestații sociale. Conform rapoartelor, se pare că traficul în scopul activităților infracționale forțate și al cerșitului este în creștere. Victimele acestei forme de trafic sunt adesea obligate să contracteze împrumuturi sau să solicite prestații sociale pe care le primesc de la autoritati, dar nu le incaseaza in nume propriu.

   Profilul și modul de lucru al traficanților

Statele membre raportează că traficanții își modifică în mod constant modalitățile de lucru, utilizând mai puțină forță fizică, însă mai multă violență psihologică și emoțională. De asemenea, acestea raportează că numărul de resortisanți proprii tratați ca fiind suspecți de către statele membre, precum și numărul de femei victime care sunt transformate în autori este în creștere. Rețelele infracționale sunt foarte mobile și adesea transnaționale, având celule în țările de origine, de tranzit și de destinație ale victimelor. Potrivit statelor membre, traficanții utilizează instrumente precum internetul și rețelele sociale pentru a recruta victime, pentru logistică, pentru a permite exploatarea victimelor, precum și ca platformă de comercializare pentru prostituție. Acestea subliniază, de asemenea, legăturile cu traficul de droguri, fraudarea documentelor, falsificarea de monedă, infracțiunile contra patrimoniului, introducerea ilegală de migranți, traficul de arme și traficul ilicit de tutun.

Actiunile autoritatilor europene si nationale

Incepind cu anul 2004 si continuind in 2011, Uniunea Europeana a luat masuri concrete privind prevenirea și combaterea traficului de persoane ( DIRECTIVA 2011/36/UE) stabilind o serie de reglementari si norme pentru prevenirea actiunilor de acest gen și o mai bună protecție a victimelor. Astfel, prin aceste documente, s-au reglementat:

  • asistentă și sprijinul pentru victimele traficului de persoane;
  • sanctionarea persoanelor fizice sau juridice care sunt angajate in operatiunile de trafic de fiinte umane;
  • protejarea victimelor traficului de persoane în cadrul cercetării și procedurilor penale ;
  • protejarea copiilor-victime ale traficului de persoane în cadrul cercetărilor penale, precum si a copiilor de victime adulte;
  • despăgubirile acordate victimelor.

In acelasi timp, s-au luat masuri hotarite de cooperare si colaborare intre institutiile europene de profil si institutiile nationale ale statelor membre. Pe baza acestor masuri, România şi-a definitivat progresele în ceea ce priveşte alinierea la standardele europene în materia prevenirii şi combaterii traficului de persoane, având în prezent reglementări naţionale conforme cu standardele europene şi internationale. Exista chiar si o  strategie privind „Contracararea activităților de criminalitate organizată, îndeosebi cele de contrabandă cu produse puternic accizate sau
contrafăcute, trafic de arme, trafic de droguri, trafic de persoane și migrație ilegală, spălarea banilor”, sunt in vigoare o multime de legi, de acte normative naţionale si prevederi de Cod Penal, dar, din pacate, activitatea institutiilor romanesti indrituite sa se ocupe de aceasta problema nu au eficienta scontata. Dar sa vedem care sunt

INSTITUŢIILE RESPONSABILE

La nivel naţional, principalele instituţii ce desfăşoară activităţi de prevenire şi combatere a traficului de persoane, dar şi de asistenţă şi reintegrare a victimelor sunt următoarele:

Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile de specialitate:

  • Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane
  • Inspectoratul General al Poliţiei Române
  • Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
  • Inspectoratul General pentru Imigrări

Ministerul Justiţiei

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale prin:

  •  Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;
  • .Autoritatea Naţională pentru Protecţia Persoanelor cu Dizabilităţi;
  •  Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

Ministerul Educaţiei Naţionale

Ministerul Afacerilor Externe,

Ministerul Sănătăţii

Ministerul Public prin Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism

Consiliul Superior al Magistraturii

Alte institutii / autorităţi ce pot avea responsabilităţi în sfera traficului de persoane, implicate, în calitate de responsabil sau partener.

 Situatii si cazuri de trafic de persoane aflate in cercetare in anul 2019

Cetateanul roman M.A. arestat in Spania pentru sechestrarea unei persoane si obligarea acesteia sa cerseasca.

Autoritățile spaniole au arestat la data de 20 august 2019 un bărbat român domiciliat în localitatea spaniolă Reinosa din Comunitatea Autonomă Cantabria, acuzat de trafic de persoane pentru a le obliga să cerșească. Ancheta a început atunci când polițiștii spanioli au fost contactați de atașatul Ministerului de Interne de pe lângă Ambasada Spaniei din România care, în colaborare cu polițiștii de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Cluj, semnalau un posibil caz de trafic de persoane. Mai exact, polițiștii clujeni primiseră la jumătatea lunii august o plângere de la un cetățean român care spunea că iubita sa este sechestrată în Spania de către un conațional. Articolul complet se gaseste pe acest link

 

Conditiile privind iesirea din tara a copiilor romani.

           

               Avind in vedere ca multe familii de cetateni romani doresc sa-se petreaca concediul in strainatate, Asociatia SOCINRO va reaminteste conditiile privind iesirea din tara a copiilor romani.  Asadar, in baza prevederilor Legii 248/2005 privind regimul liberei circulatii a cetatenilor romani in strainatate,  minorii pot iesi din tară in baza unui document de călătorie valabil – paşaport sau carte de identitate (minorii peste 14 ani) numai daca

 SUNT INSOTITI DE O PERSOANA FIZICA MAJORA

si

AU ACORDUL PARINTILOR.

Asadar, analizind cazuistica acestei operatiuni, constatam ca exista 4 situatii posibile:

  1. Copilul/copiii este/sunt insotit/I de ambii parinti. Singura problema este existenta pasaportului  pentru minor sub 14 ani sau a cartii de identitate pentru minor de peste 14 ani.
  2. Copilul/copiii este/sunt insotit/I de un singur parinte. Pe linga pasaport sau carte de identitate se solicita declaratia notariala a celuilalt parinte. Declaratia este valabilă maximum 3 ani. In cazul in care celalalt parinte este decedat declaratia este inlocuita de certificatul de deces.  
  3. Copilul/copiii este/sunt insotit/I de o persoana adulta care nu este parinte ( bunici, unchi, matusi, reprezentanti a unor institutii romane, inclusiv scoli).  In aceasta situatie, pe linga pasaport sau carte de identitate se solicita declaratia notariala a ambilor parinti cu obligativitatea menţionării scopului deplasării şi a rutei alese pentru deplasare si, in plus, politia de frontiera solicita si cazierul judiciar al insotitorului adult.
  4. Copilul are domiciliul sau rezidenta in strainatate si se deplasează însotit  în statul în care are domiciliul sau rezidenta. In acest caz, minorul poate  iesi din Romania fara prezentarea declaratiei părinţilor.

Cum se reclama munca la negru in Germania, Italia, Franta, Romania, etc.

 

 

Desi in ultimul deceniu s-au facut progrese insemnate pentru eliminarea muncii la negru in toate statele Uniunii Europene, fenomenul inca mai exista in unele tari, indeosebi in comunitatile mai mici si in localitatile mai izolate, acolo unde controlul autoritatilor este mai „prietenesc”, adica mai putin sever, in baza unor relatii locale. Cert este faptul ca fenomenul „muncii la negru’ ii afectează atit pe cetățenii autohtoni din statele respective, cit și pe cetățenii veniti la munca din celelalte tari europene, asadar inclusiv pe cetatenii români care muncesc prin strainatate.

Ce se intelege prin „munca la negru” ?

“Munca la negru” este munca fara forme legale, acea activitate prestata de un salariat pentru si sub autoritatea unui angajator fara a fi respectate prevederile legale in vigoare privind incheierea, executarea si incetarea contractului individual de munca.  Se intelege evident ca  “munca la negru” nu este evidentiata scriptic, nu este fiscalizata, nu este protejata, nu este asigurata si nici asistata din punct de vedere social.

 Formele in care se poate manifesta munca la negru

In statele Uniunii Europene munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Cele mai frecvente sunt:

1.intelegerea dintre angajatorul autohton si salariatul roman in urma careia se accepta sa se presteze respectiva munca fara semnarea unui contract individual de munca;

2.utilizarea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.) de catre diversi angajatori sau prestatori de servicii, indeosebi in domeniul agricol sau in constructii civile;

3.neevidentierea volumului integral de munca si nefiscalizarea lui, in paralel cu tinerea unei evidente duble si “plata in mana” reprezentand  o suma in plus fata de evidenta din documente.

Avantajele iluzorii ale muncii la negru

In pofida tuturor avertismentelor care circula pe piata muncii, se întâmplă  ca un munca-agriculturaangajator german, italian, francez,etc  să propună cetateanului roman un angajament la negru prezentându-i ca prim argument plata unor impozite şi taxe mai mici la stat de catre viitorul „angajat” . Exista o farima de adevar in cele sustinute de angajator, dar nu este intregul adevar, fiindca asa cum se va vedea in continuare de cele mai multe ori angajatul suporta nenumarate riscuri sociale sau chiar penale, De fapt, avantajele „muncii la negru” vehiculate în vorbele angajatorului sunt niste povesti iluzorii, fiindca ele sunt contrabalansate de o grămadă de consecinte negative.

Dezavantajele muncii la negru

Dintr-o lunga lista de consecinte negative, prezentam numai primele zece dezavantaje ale muncii la negru:

1.angajatorii germani, francezi,italieni, etc platesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe ramura sau economie; in plus, nu există siguranţă salariului,cetateanul roman fiind dependent de toanele angajatorului, astfel incit salariul nu i se plateste la timp, la datele stabilite; exista numeroase cazuri in care salariatii nu isi mai primesc banii pentru lunile anterioare muncite, ei neavind niciun document care sa ateste faptul ca au prestat un serviciu sau au efectuat o munca;

2.”angajatul la negru” (sintagma oarecum improprie) poate fi reţinut peste program fără sa i se plateasca orele suplimentare sau, mai mult decât atât, este posibil chiar să nu aiba un program de lucru fix, acesta fiind facut intotdeauna in beneficiul angajatorului;

 3.”angajatul la negru” nu are dreptul la concediu de odihnă si nici la alte concedii legal reglementate pentru evenimente deosebite (casatorii, deces, nasterea unui copil in familie);

4. „angajatul la negru” nu beneficiaza de vechime în muncă, fapt care il va afecta in operatiunea de obtinere a pensiei de limita de varsta, anticipata, anticipata partial, de invaliditate sau de urmas;

5. „angajatul la negru” nu beneficiaza de indemnizaţii pentru creşterea copilului, (concediu pre si post-natal), sau pentru ingrijirea copilului bolnav; aceste drepturi se cuvin numai asiguratului care are un stagiu de cotizare de cel putin 6 luni realizat in ultimele 12 luni anterioare producerii situatiei de urgenta;

6.angajatii fara forme legale nu sunt asigurati pentru riscuri previzibile si imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel ca nu vor beneficia de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca;

7.angajatii fara forme legale NU au dreptul la indemnizatia de somaj, de acest drept beneficiind numai persoanele care au o vechime in munca de minim 12 luni;

8.„angajatului la negru” nu ii este recunoscută experienţa anterioară în momentul prezentării la un interviu pentru obţinerea unui alt loc de munca;

9. „angajatul la negru” nu are acces pe piata europeana si nationala a creditelor;

10. in unele situatii „angajatul la negru” poate plăti amenzi consistente, de ordinul miilor de euro, purtând aceeaşi responsabilitate pentru munca la negru ca şi angajatorul

Unde se sesizeaza cazurile de munca la negru?

In statele Uniunii Europene, cazurile de “munca la negru” pot fi sesizate in general la institutia de profil in raza caruia angajatorul „suspect” are sediul social. Astfel,

in Germania:  Institutia de profil este Ministerul Finantelor Publice,  departamentul  Finanzkontrolle Schwarzarbeit (FKS), cunoscut de catre toata lumea cu denumirea plastica de “Zoll.”. Va recomandam ca in sesizarea respectiva sa descrieti situatia Dvs. concreta sau a celorlalte persoane afectate, mentionind datele de identificare ale firmei in cauza. Sesizarea poate fi facuta personal, prin telefon sau transmisa prin posta, email sau fax.

In Italia: Institutia de profil este Inspectoratului de muncă din cadrul Direcției de muncă dar plingerea se poate adresa si Gărzii Financiare (Guardia di Finanza) prin completarea unui formular care poate fi găsit pe site-ul acesteia.

.Chestiuni procedurale

  1. Procedurile pentru raportarea acestor situații sunt simple și nu au repercusiuni asupra celor care fac acest lucru.
  2. Plângerea nu poate fi anonimă, dar identitatea celui care o face, precum și declarațiile angajaților luate de către autorități în cadrul inspecției, vor rămâne secrete. Cu alte cuvinte, angajatorul nu are acces la actele adunate în timpul anchetei, și astfel el nu poate afla cine a făcut această plângere. Acest lucru este necesar pentru a preîntâmpina eventualele presiuni din partea angajatorului asupra celui care a făcut plângerea.
  3. Raportarea unei situații de muncă la negru poate fi făcută și de o terță persoană, care nu are legături cu firma bănuită că practică acest tip de muncă. Practic, acest lucru elimină riscul ca angajatorul să afle, chiar și întâmplător, numele celui care a făcut această plângere.
  4. Sesizarea autorităților cu privire la munca la negru aduce firmelor care folosesc această practică amenzi usturătoare, dar și plata datoriilor către angajat și către bugetul de statcorespunzătoare perioadei în care aceste plăți nu au fost făcute.
  5. Din pacate, plângerea nu garantează recuperarea sumelor datorate pentru munca prestată și nerecunoscută, cum ar fi orele suplimentareconcediul medical  sau sărbătorile legale. Pentru a recupera aceste sume, salariatul trebuie să dea în judecată firma care nu i-a plătit aceste drepturi bănești.

Condiții de ieșire din România pentru…

…cetățenii români minori

exit-sign-200x200

 

Conform art. 5 din Legea 21/1991 a cetățeniei române, sunt considerati CETATENI ROMANI , copiii :

  • născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români;
  • născuți pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;
  • născuți în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.

In consecinta, Poliția de Frontieră română permite ieșirea din țară a unui cetățean român minor dacă minorul este titular al unui document de călătorie individual (pașaport sau carte de identitate) și:

  1. călătorește însoțit de ambii părinți;
  2. călătorește împreună cu unul dintre părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte, din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei, statul (statele) de destinație, precum și cu privire la perioada acesteia ori face dovada decesului celuilalt părinte;*
  3. călătorește împreună cu unul dintre părinți, dacă părintele însoțitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă; (Socinpedia-iesirea din tara)
  4. călătorește însoțit de o altă persoană fizică majoră, numai dacă persoană însoțitoare prezintă extrasul de cazier judiciar și o declarație a ambilor părinți sau a părintelui căruia minorul i-a fost încredințat minorul (prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă), a părintelui supraviețuitor ori a reprezentantului său legal,**

*Clarificare situatia 2 cu privire la dovada decesului celuilalt părinte.

Documentele doveditoare ale decesului sunt:

  • certificat de deces;
  • hotărâre judecătorească de declarare a decesului, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;
  • comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă.

**Clarificare situatia 4 cu privire la continutul “Declaratiei ambilor parinti” care are urmatorul continut:

Declaratie privind acordul parintilor pentru iesirea din tara a minorului  insotit de o alta persoana fízica majora 1

Noi (eu), __________________________si ______________________________ (numele intreg al parintilor / parintelui / reprezentantului legal), suntem (sunt) ________(calitatea persoanei / persoanelor care da / dau declaratia) ai / al:

Numele intreg al minorului: ___________________Data nasterii (ZZ/LL/AA):  _________________Locul nasterii: _____Numar pasaport: __________Data  eliberarii pasaportului (ZZ/LL/AA): ___________________suntem de acord ca ________________ (numele complet al copilului), sa calatoreasca cu:

Numele complet al persoanei insotitoare: __________________Numar pasaport: ________________Data eliberarii pasaportului (ZZ/LL/AA):_______________Locul eliberarii pasaportului:______________

Impreuna calatoresc in __________________________ (numele tarii de destinatie),

in perioada ____________________(perioada calatoriei: data plecarii si data sosirii),

pentru ___________________________________ (se precizeaza scopul deplasarii)

pe ruta _____________(se precizeaza statele tranzitate pana la statul de destinatie).

In aceasta perioada, ________________________ (numele complet al copilului) va locui cu _____________________________ (numele persoanei la care copilul va locui in tara de destinatie) la urmatoarea adresa: _________________________ __________________(se precizeaza, in detaliu, adresa din tara de destinatie, la care va locui minorul).

2.Totodata, mentionam faptul ca minorul urmeaza/nu urmeaza a ramane pe teritoriul _______________ (se precizeaza statul pe teritoriul caruia urmeaza a ramane minorul), fiind incredintat ________________________(numele complet al persoanei caruia i-a fost incredintat minorul), locuind la urmatoarea adresa: _______________________________________________________(se precizeaza, in detaliu, adresa la care urmeaza a locui minorul)

3.La inapoierea in tara, minorul va fi insotit de:

Numele complet al persoanei insotitoare: ___________________Numar pasaport: _________________Data eliberarii pasaportului (ZZ/LL/AA): ______________Locul eliberarii pasaportului: ________Semnatura: _____________________________ Data: _____

(Numele intreg si semnatura parintilor / parintelui / reprezentant legal)

1 Insotitorul imputernicit de parinti sau, dupa caz, de reprezentantul legal, va prezenta cu ocazia controlului la frontiera si certificatul de cazier judiciar si, dupa caz, documente din care sa rezulte calitatea de persoana desemnata din cadrul unei societati comerciale autorizate, in conditiile legii sa desfasoare activitati de transport international de persoane.

2 Se completeaza in situatia in care minorul urmeaza a ramane pe teritoriul statului de destinatie.

3 Se completeaza in situatia in care minorul va reveni in tara insotit de o alta persoana decat cea cu care a iesit din Romania

IMPORTANT: Declarația și certificatul de cazier judiciar, precum și oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condițiilor exercitării dreptului la libera circulație se prezintă, în original și în fotocopie, Poliției de Frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care se efectuează ieșirea din țară.

 

animalele de companie

Pentru a duce la indeplinire toate conditiile necesare pentru calatoria cu un ciine (sau pisica) intr-un stat al Uniunii Europene trebuie efectuate urmatoarele operatiuni sau pasi obligatorii:

1. Microciparea. Daca doriti sa plecati din tara cu ciinele dvs de companie acesta trebuie microcipat. Chiar daca e un pas obligatoriu, microciparea este utila deoarece astfel va asigurati ca va putei gasi cu usurinta animalul in cazul in care se pierde. Din fericire, microciparea este o procedura nedureroasa si care nu trebuie repetata.

2. Emiterea unui pasaport pentru animalul de companie. De asemenea, pentru a calatori in strainatate cu patrupedul dvs, veti avea nevoie de un pasaport international pentru animale de companie. Acesta este emis de un veterinar autorizat si contine informatii care se regasesc si in carnetul de sanatate. In plus, acesta indica codul de bare al microcipului pe coperta.(Socinpedia-iesirea din tara)

3.Vaccinurile si tratamentele obligatorii. Inainte de a merge cu cainele in strainatate, trebuie sa mergeti la veterinar si sa va asigurati ca este apt de calatorie. In cazul cainilor, vaccinurile trebuie sa fie la zi si e nevoie de o deparazitare interna si externa. Luati in calcul si faptul ca unul din vaccinurile obligatorii pentru calatoria in UE este cel antirabic, care se poate face numai daca animalul are cel putin 3 luni de viata.

4.Alegerea vehiculului de transport. In functie de modul in care alegeti sa calatoriti, va trebui sa faceti anumite pregatiri. Spre exemplu, daca folositi  masina personala, asigurati-va ca animalul este securizat, fie cu o centura sau cu o cutie de transport ( daca e foarte mic). Atunci cand calatoriti cu avionul trebuie sa verificati reglementarile companiilor respective pe care sunteti obligat sa le respectati.

5.Cazarea. Daca doriti sa intrati cu ciinele dvs intr-un spatiu destinat cazarii trebuie sa va asigurati  ca acesta este acceptat.

 

Noutate importanta: ORICIND si ORIUNDE 

Pe harta de mai jos sunt materializate  materiale documentare complete  despre cursul de integrare, examenul DaF, statutul copilului roman in Germania,zilele libere si sarbatorile legale din Germania, Austria,Italia si Romania. Daca doriti sa telefon-cu-aplic-finalretineti aceste informatii si daca aveti la dispozitie un telefon cu sistem Android produs dupa 2012, va recomandam sa incarcati GRATUIT aplicatia Servicii romanesti in U.E.” din magazinul Google Play. Procedind astfel, veti putea studia linistit toate materialele enumerate,direct de pe telefon sau tableta, oricind si oriunde aveti conexiune la internet.