Desi in ultimul deceniu s-au facut progrese insemnate pentru eliminarea muncii la negru in toate statele Uniunii Europene, fenomenul inca mai exista in unele tari, indeosebi in comunitatile mai mici si in localitatile mai izolate, acolo unde controlul autoritatilor este mai „prietenesc”, adica mai putin sever, in baza unor relatii locale. Cert este faptul ca fenomenul „muncii la negru’’ ii afectează atit pe cetățenii autohtoni din statele respective, cit și pe cetățenii veniti la munca din celelalte tari europene, asadar inclusiv pe cetatenii români care muncesc prin strainatate.

Ce este munca la negru? 

“Munca la negru” este munca fără forme legale, adică acea activitate prestată de un salariat pentru și sub autoritatea unui angajator (persoana fizică sau juridică) fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractului individual de muncă. În consecință, “munca la negru” nu este evidențiată scriptic, nu este fiscalizată, protejată, asigurată sau asistată social.

Formele in care se poate manifesta munca la negru

In statele Uniunii Europene munca la negru se poate manifesta sub mai multe forme. Cele mai frecvente sunt:

1.intelegerea dintre angajatorul autohton si salariatul roman in urma careia se accepta sa se presteze respectiva munca fara semnarea unui contract individual de munca;

2.utilizarea in mod ilegal a fortei de munca ziliere sau sezoniere (zilieri, ucenici etc.) de catre diversi angajatori sau prestatori de servicii, indeosebi in domeniul agricol sau in constructii civile;

3.neevidentierea volumului integral de munca si nefiscalizarea lui, in paralel cu tinerea unei evidente duble si “plata in mana” reprezentand  o suma in plus fata de evidenta din documente.

 Unde se reclama  munca la negru?

Cazurile de “muncă la negru” pot fi sesizate la instituția de profil în raza căruia angajatorul „suspect” are sediul social.

    În Germania, instituția de profil este Ministerul Finanțelor Publice, departamentul Finanzkontrolle Schwarzarbeit (FKS), cunoscut de către toată lumea cu denumirea plastică de “Zoll.” În sesizarea respectivă (care poate fi făcută personal, prin poștă, email sau fax) ar trebui să descrieți situația concretă in care va aflati dumneavoastră si celellate  persoane afectate, menționând datele de identificare ale firmei în cauză.

 In Italia, metoda cea mai simpla este sesizarea Garzii Financiare (Guardia di Finanza) prin completarea unui formular in care se cer urmatoarele informatii esentiale: numele, prenumele si datele de identificare ale reclamantului, denumirea societatii/persoanei reclamate, mentionindu-se cu precizie adresa (regiune oras,strada si numar), subiectul reclamatiei si eventualele documente ajutatoare in copie xeroxata. Formularul care poate fi completat on line se gaseste aici  

În Spania, cetatenii romani pot reclama munca la negru următoarelor instituții: Inspecția Muncii și Securității Sociale spaniolă (Inspección de Trabajo y Seguridad Social) – la sediul central sau la direcțiile teritoriale și provinciale. Celei mai apropiate unităţi a Poliţiei Naţionale (în oraşe) sau Comandamentului Gărzii Civile (la sate). Tribunalului social (Juzgado de lo Social) competent.

Harta europeana a muncii la negru

Pe aceasta harta se vor materializa cele mai actuale cazuri de „munca la negru” despre care vom fi informati. Asteptam sesizarile dvs si le vom materializa pe harta in scopul de a preveni perpetuarea lor de catre aceeasi autori.

 Cazuri concrete de munca la negru inregistrate in 2019:

Hanovra- Germania

   Conform informatiilor prezentate in ziarul Hannover Allgemeine Zeitung, cel mai mare șantier de construcții din Hanovra, locul in care  se construiește noul sediu central al companiei Continental, a fost inspectat marți, 10 Septembrie 2019,  de catre 40 de ofițeri de poliție și 40 de inspectori fiscali. Dupa ce s-au verificat 162 de muncitori, majoritatea cetateni romani, inspectorii de munca au constatat ca 40 dintre ei  nu au fost angajati legal, nerespectindu-se actualele prevederi privind salariul minim pe ramura si, in acelasi timp, s-au descoperit si 7 muncitori  cu carti de identitate false, carora li s-a deschis dosar penal, urmind sa se cerceteze sursa de provenienta a acestora.

Ragusta- Italia

Ragusa este o provincie din Sicilia, celebra in toata lumea pentru tomatele care se produc in zona. Datorita climei si asezarii geografice, in fermele agricole din sudul insulei se fac pina la  3 recolte pe an. Numai ca obtinerea acestor recolte n-ar fi posibila daca in solarele si pe terenurile agricole din Ragusa n-ar munci mii de romani si marocani, inclusiv minori.  De pilda, la Marina di Acate, un sat asezat pe tarmul marii, sute de muncitori  si zeci de copii romani cu virste cuprinse intre 13 si 15 ani insaminteaza, cultiva si culeg rosii zece- doisprezece ore pe zi, timp de 250 de zile pe an. Pe timpul verii, culesul rosiilor se face mai ales noaptea fiindca este mai racoare si tomatele sunt mai ferite de degradare a fizica. Citeste mai departe 

 Liverpool-Marea BRITANIE

Alexandru Goran, în vârstă de 30 de ani, și Ana Maria Goran, în vârstă de 34 de ani, au fost condamnați la închisoare după ce au exploatat cel puțin 41 de conaționali în Anglia. Cuplul a fost prins în urma unei investigații făcute de Autoritatea pentru abuz la locul de muncă (GLAA).

Potrivit GLAA, Alexandru Goran a recrutat persoane din România cu promisiunea unui loc de muncă și a unei cazări în Anglia. Odată ajunși în Marea Britanie, le controla salariile și îi punea să locuiască într-o casă sub standard și supraalomerată. Unora le crea identități false, astfel încât să poată lucra două schimburi separate la o fabrică de procesare a alimentelor din Manchester.
Cuplul a fost arestat în urma unor descinderi care au avut loc în Liverpool, în cadrul unei investigații (Operation Brewer), în martie 2018. 41 de victime au fost preluate atunci de autorități. La momentul respective sotii Goran au disparut, dar au fost retinuti ulterior in Spania, la Valencia, în baza unui mandat european de arestare.
Datorita acestui fapt, Alexandru și Ana Maria Goran au ajuns în fața judecătorului de la Liverpool Magistrates’ Court de abia în 30 august 2019., În 3 decembrie, Alexandru Goran a fost condamnat la 3 ani și jumătate de închisoare, iar soția sa, la 15 luni.