Arhive categorie: despre copii

Nou nascuti, prescolari si elevi romani in tarile Uniunii Europene

V-ati intrebat vreodata citi copii romani s-au nascut in tarile Uniunii Europene in ultimi 12 ani? Probabil ca nu.  Va spunem noi: aproape 400.000. Mai precis, in perioada scursa de la intrarea Romaniei in U.E., numarul copiilor romani nascuti  pe meleaguri comunitare este de 379.507.

La sfirsitul anului 2018, la cererea deputatului USR, Daniel Popescu, Ministerul Afacerilor Interne (cel care se ocupa cu evidenta populatiei) a comunicat ca a emis certificate de nastere, pasapoarte sau documente de calatorie pentru 114.983 de copii nascuti in Italia, 81.858 de copii nascuti in Spania, 39.903 de copii nascuti in Marea Britanie si 31.026 de copii nascuti in Germania. Pe urmatoarele locuri ale acestui clasament european se situeaza  Franta cu 24.759, Belgia 10.839, Ungaria 9.833, Grecia 9.117 si Austria cu 8.924. De asemenea, multi copii romani s-au nascut si in Irlanda (6.629),Portugalia (4.427), Cipru (3.220), Olanda (1.449), Cehia, Slovacia si Polonia. Chiar si in Luxemburg, Malta si Finlanda s-au nascut copii romani, cifre mai mici, e adevarat, dar, direct proportionale cu dimensiunea colectivitatii romanesti din acele tari.

Alarmant pentru Romania este faptul ca analizind aceste date constatam ca numarul de nasteri de copii romani s-a dublat in anii 2015, 2016 si 2017 in raport cu numarul de nasteri de copii romani din anii 2008, 2009 si 2010, ceea ce inseamna ca tot mai multe familii de pe plaiuri mioritice se stabilesc definitiv peste frontiera si sansele de revenire in Romania ale acestor cetateni  se diminueaza continuu. Pentru mine, ca bunic (aflat in aceasta situatie), este clar ca in cazul in care copilul / nepotul meu/ merge la o gradinita germana sau franceza ori urmeaza primele clase ale scoalii elementare in limbile spaniola, engleza sau italiana, parintii sai/copiii mei/ nu se vor mai intoarce in Romania, fiindca se vor gindi ca micii cetateni vor avea dificultati mari la integrarea in societatea copilareasca locala sau in activitatea cotidiana scolara.

Dar ar trebui sa mentionam un alt aspect esential.  Cel putin jumatate din acesti nou nascuti au frati mai mari, care au fost nascuti in Romania, dar care o data cu stramutarea familiei pe alte meleaguri au ajuns in diferite tari europene. In consecinta, daca adunam la cei 400.000, inca 200.000 de copii aflati in aceasta situatie, vom ajunge la o comunitate copilareasca europeana cu origini romanesti in valoare de 600-700.000, poate ceva mai mult.

In concluzie, sunt convins ca in viitor numarul de copii romani nascuti si crescuti in Uniunea Europeana va continua sa creasca si, tocmai de aceea, dorim sa furnizam parintilor lor un set complet de informatii concrete care sa ii ajute la cresterea si educarea lor. Astfel,

  1. pornind de la ideea ca o femeie gravida, cu origini romanesti, poate sa explice (si sa inteleaga) mai bine in limba natala cum se simte (sau cum evolueaza sarcina) am intomit mai multe tabele cu medici romani care profeseaza in Uniunea Europeana precum si harta aferenta in care exista adrese si posibilitati de contact ale unor doctori romani. Analizind aceasta harta putei alege care este cel mai apropiat si cel mai accesibil medic de locatia in care stati.  Tastati aici si va veti lamuri. 
  2. in paralel, am elaborat un material documentar complex despre nasterea si cresterea copilului roman in Germania care poate lamuri toate neclaritatile privind actuala alocatie europeana pentru copii, eliberarea unor documente de evidenta, intrarea la gradinita si la scoala si multe alte probleme cu care va confruntati. Materialul este foarte mare( are 60 de pagini de carte) si vi-l recomandam din tot sufletul. Se gaseste aici

Indemnizaţia de crestere a copilului in tarile Uniunii Europene

Unul din drepturile esenţiale ale viitorilor părinţi o reprezintă compensarea veniturilor pentru persoanele care au renunţat la o activitate salarială pentru a se dedica creşterii copiilor. Spunem că este dreptul părinţilor deoarece legislaţia europeană tratează mama şi tatăl unui copil în mod egal, de aceleaşi drepturi putând beneficia oricare dintre aceştia. Compensarea veniturilor pentru părinţii aflaţi în perioada de creştere a copiilor este materializată prin acordarea  indemnizaţiei de creştere a copilului.Sa detaliem acum prevederile legislative din fiecare tara U.E.

Germania

Dreptul la indemnizaţia de creştere a copilului o au părinţii copilului care locuiesc pe teritoriul Germaniei şi au acelaşi domiciliu cu copilul. Conditia domiciliului comun este necesara pentru a demonstra efectiv perioada de creştere şi îngrijire a copilului. Standard, dreptul de indemnizaţie se împarte între cei doi părinţi în perioade de 12 plus 2 luni, mai precis un părinte are dreptul la 12 luni, iar celălalt la 2 luni. Aceste perioade pot fi combinate după  nevoile familiei, astfel încât se poate ajunge la situaţii în care un tata poate avea o perioada de ingrijire mai mare decit o mama. De fapt, aceste anjamente familiale se fac in functie de salariul fiecarui parinte astfel incit, in ansamblu, familia sa obtina un nivel cit mai mare a veniturilor lunare. Concret, cuantumul indemnizaţiei de maternitate/paternitate este calculat funcţie de veniturile impozabile realizate în ultimele 12 luni anterioare naşterii – venituri impozabile, nefiind luate în calcul de ex. ajutoarele de şomaj, alte tipuri de ajutoare sociale, concedii medicale. Acest cuantum este stabilit la aproximativ 65% din media venitului net din ultimele 12 luni anterioare naşterii. Daca doriti sa aflati mai multe detalii cititi capitolul Indemnizaţia de maternitate – Elterngeld  din materialul care se gaseste aici.

Austria

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului se acorda in general pe o perioada de 2 ani,dar exista si anumite familii care opteaza pentru varianta de 3 ani, dar in acest caz suma alocata lunar va fi mai mica. Conform legislatiei nationale, in Austria există  mai multe opţiuni pentru a beneficia de alocaţie:

14,53 euro pe zi până la vârsta de 36 luni;

20,80 euro pe zi până la vârsta de 24 luni;

26.60 euro pe zi până la vârsta de 18 luni;

33 euro pe zi până la vârsta de 12-14 luni;

Belgia

Indemnizaţia pentru creşterea copilului este reprezentată de un sistem de asigurare, finanţat de contributii si se acordă fiecărui părinte care lucrează în sectorul public sau privat care își întrerupe activitatea pentru a avea grijă de copil dupa cum urmeaza:

  • – pe o perioadă de 4 luni pentru persoanele care întrerup total activitatea
  •  -pe o perioada de 8 luni pentru persoanele care lucrează cu jumătate de normă.

Cuantumurile sunt de 771,33 euro/lună pentru întreruperea totală a activităţii.

Bulgaria

Indemnizaţiile pentru creşterea copilului reprezintă un sistem contributiv de acordare a prestaţiilor în cuantumuri fixe. Aceste prestaţii se acordă pe un an sau doi şi reprezintă o sumă de 374 euro/lună.

Croatia

Indemnizaţia parentală face parte dintr-un sistem obligatoriu de asigurare parentală. Această indemnizaţie este acordată pe o perioadă de 6 luni sau 30 luni. Suma este de 651,35 euro/lună pentru 6 luni, iar pentru perioada de 30 luni şi în cazul sarcinilor multiple este de 219.60 euro/lună.

Cehia

 Alocaţia parentală este acordată printr-un sistem universal, finanţat din taxe pe o perioadă de 10 luni sau după caz de până la 4 ani. Suma maximă la care se poate ajunge este de 8.012 euro în aproximativ 4 ani.

Danemarca

Această ţară oferă alocaţii pentru îngrijirea copiilor dintr-un sistem finanţat din taxe. Această alocaţie este acordată părinţilor care au copii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi până la vârsta şcolară obligatorie. Alocația nu poate depăși 85% din costurile nete de administrare pentru un copil plasat la un serviciu de îngrijire de zi.

Estonia

 Indemnizaţiile se acordă ca şi prestaţii parentale finanţate universal pe o perioadă de 1 an, 3 ani, sau 8 ani. Acestea reprezintă 100% din venitul de referință pe perioada de 435 zile, minim: €320şi maxim: €2.378,25.

Finlanda

Alocaţia pentru îngrijirea copilului se acordă pe o perioadă de 10 luni până la 6 ani. În Finlanda există patru tipuri de alocaţii: Alocația pentru îngrijirea copilului la domiciliu; Alocația pentru îngrijirea copilului în sistem privat; Alocația pentru îngrijirea copilului, parțială; Alocația pentru îngrijirea copilului, flexibilă.

Franta

Prestaţiile pentru copii sunt finanţate printr-un sistem contributiv de indemnizaţii acordate în baza unei activități anterioare. Se alocă pentru o perioadă de 6 luni până la 3 ani şi pot ajunge la suma de 638.34 euro/lună.

Letonia

Alocaţia pentru creşterea copilului şi indemnizaţia parentală sunt finanţate din taxe şi reprezintă sume de 42,69 euro/lună până la 171 euro/lună.

Lituania

Indemnizaţia de maternitate/paternitate se acordă pe o perioadă de 2-3 ani şi este finanţată printr-un sistem de asigurare obligatoriu. Cuantumul depinde de durata de acordare aleasă de persoana asigurată.

Italia

Concediu parental facultativ şi alocaţia pentru îngrijirea copiilor ce sunt finanţate printr-un sistem contibutiv şi prin vouchere în cazul alocaţiilor, vouchere ce pot ajunge la 300 euro/lună acordat pentru 6 luni.

Luxemburg

Prestaţie pentru creşterea copilului finanţată din taxe şi acordată pe o perioadă de 2 ani. Suma acordată este de 485,01 euro/lună.

Olanda

Alocaţia pentru îngrijirea copilului este susţinută de către stat, părinţi şi angajatori şi reprezintă un cuantum maxim de 6.25 euro/oră.

Polonia

Prestaţia socială supliment la alocaţia familială este finanţată din taxe şi pe o perioadă de 2 ani. Suma acordată este de 96 euro/lună.

Portugalia

Indemnizaţie parentală extinsă şi face parte din categoria prestaţiilor de maternitate/paternitate.

Slovacia

Alocaţia parentală este finanţată printr-un sistem universal şi se acordă pe o perioadă de 3 ani cu un cuantum de 203,20 euro/lună.

Slovenia

Indemnizatia pentru îngrijirea copilului se acordă pe o perioadă de 1 an şi o lună, iar beneficiarii trebuie să fie acoperiți de asigurarea pentru protecția parentală înainte de prima zi a concediului. Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului se ridică la 90% din baza din care contribuțiile de protecție parentală au fost calculate în 12 luni consecutive, prin luarea în considerare a unei luni anterioare  depunerii primei cereri de concediu pentru creșterea copilului (100% când baza nu depășește €763.06), plăți pe perioada a 260 zile calendaristice de concediu pentru îngrijirea copilului.  Plata indemnizației pentru îngrijirea copilului nu poate fi mai mare decât de două ori salariul mediu lunar și nu poate fi mai mică decât 55% din salariul minim. Slovenia oferă și reducerea plăților la taxele de grădiniță. Nivelul plății realizate de părinți se bazează pe situația financiară a acestora luând în considerare venitul mediu lunar. Părinții plătesc între 0% şi cel mult 77%. Municipalitatea acoperă diferența dintre această plată și prețul întreg.

Spania

Concediul pentru creşterea copilului este finanţat printr-o prestaţie în natură, de tip contributiv.

Suedia

 Alocaţia pentru îngrijirea copilului este acordată de municipalităţi, pe o perioadă de 1-3 ani şi poate ajunge la 326 euro/lună.

Ungaria 

Alocaţia pentru îngrijirea copilului la domiciliu: cuantumul lunar este egal cu pensia minimă pentru limită de vârstă HUF 28,500 (€92), indiferent de numărul de copii din familie. În cazul sarcinilor multiple cuantumul este multiplicat în funcție de numărul de copii (dublat, în cazul gemenilor, triplat în cazul tripleților etc.);

Surpriza surprizelor

 

 

 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis recent că un rezident al unui stat al Uniunii Europene  poate să beneficieze de prestații familiale pentru copiii săi aflați într-un alt stat al U. E. chiar dacă rezidentul în cauză nu este salariat. Acest lucru inseamna ca este suficient sa ai rezidenta intr-un stat si poti obtine alocatia europeana pentru copiii tai ramasi in Romania.

De fapt, aceasta decizie extraordinara a pornit de la sesizarea unui cetatean roman din Irlanda. Povestea este urmatoarea:

“ În ianuarie 2009, domnul Eugen Bogatu, resortisant român care are reședința în Irlanda din anul 2003, a solicitat autorităților irlandeze să beneficieze de prestații familiale pentru cei doi copii ai săi care au reședința în România. Domnul Bogatu a desfășurat o activitate salariată în Irlanda între 2003 și 2009. După ce și-a pierdut locul de muncă în 2009, acesta a primit o prestație de șomaj cu caracter contributiv (2009- 2010), apoi o prestație de șomaj cu caracter necontributiv (aprilie 2010-ianuarie 2013) și, în sfârșit, o prestație de boală (2013-2015). Autoritățile irlandeze l-au informat pe domnul Bogatu cu privire la decizia lor de a admite cererea sa de prestații familiale, cu excepția perioadei cuprinse între aprilie 2010 și ianuarie 2013. Acest refuz se baza pe faptul că, în opinia lor, solicitantul nu îndeplinea, în perioada respectivă, niciuna dintre condițiile care dau dreptul la prestații familiale pentru copiii săi care au reședința în România, întrucât nu a desfășurat o activitate salariată în Irlanda sau nu a primit o prestație cu caracter contributiv în această țară.

Domnul Bogatu a contestat această decizie susținând că autoritățile irlandeze s-au întemeiat pe o interpretare eronată a dreptului Uniunii.Sesizată cu litigiul, High Court (Înalta Curte) solicită Curții de Justiție să stabilească dacă Regulamentul privind coordonarea sistemelor de securitate socială trebuie interpretat în sensul că eligibilitatea unei persoane ai cărei copii au reședința în alt stat membru la prestații familiale în statul membru în care are reședința această persoană impune ca aceasta să desfășoare o activitate salariată în acest din urmă stat membru sau ca respectivul stat să îi plătească o prestație în numerar ca urmare sau ca o consecință a unei astfel de activități.

Dupa vreo 5 luni de gindire si analiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene  a constatat ca  regulamentul enunță că o persoană are dreptul la prestații familiale în conformitate cu legislația statului membru competent, inclusiv pentru membrii familiei sale care au reședința în alt stat membru, ca și cum aceștia ar avea reședința în primul stat membru. Prin urmare, acesta nu impune ca o astfel de persoană să dispună de un statut specific, și în particular de cel de lucrător salariat, pentru a avea dreptul la prestații familiale.”

Nu stim de efecte va avea aceasta hotarire, dar cu siguranta ea poate fi folosita in procesele cetatenilor romani care sunt rezidenti intr-o tara a Uniunii Europene si li s-a refuzat primirea prestatiilor familial pentru copiii ramasi in tara.

Pentru documentare suplimentara si prezentarea lor in fata unor eventuali avocati angajati pot fi folosite documentele oficiale in limba romana care se gasesc   aici sau intr-o alta  limba europeana aici.  Este necesar ca avocatii sau specialistii sa interpreteze mentiunea inscrisa la finalul documentului 1.