Legislatia europeana stabileste prin Directiva nr. 88/2003 drepturile generale ala angajatilor privind modul in care se efecueaza concediul de odihna. Astfel,  conform prevederilor acestui document, statele U.E.  trebuie sa ia toate  masurile necesare pentru ca orice lucrător sa beneficieze de un concediu anual platit de cel putin patru saptamini.  Totodata, prin acelasi document se stabileste ca perioada minima de concediu anual platit nu  poate fi inlocuita cu o indemnizatie financiara decit in cazul in care contractul de munca inceteaza.

Avind la baza acest cadru european, legislatiile nationale au venit cu reglementari proprii care au inbunatatit conditiile de obtinere si acordare a concediilor de odihna. In continuare va prezentam prevederile legale referitoare la concediul de odihna din acele tari unde comunitatile romanesti sunt mai numeroase.

Austria

Cetatenii europeni angajati in Austria ( asadar si romanii) au dreptul la concediu anual platit de minimum cinci saptamini. Dupa 25 de ani de serviciu, concediul de odihna  creste la sase saptamini. Lucratorii angajaţi cu timp partial de lucru au aceleasi drepturi ca angajatii cu norma întreaga.  Angajatorul trebuie sa-si dea acordul asupra datei la care angajatul isi poate efectua concediul de odihnă. De regula, in intreprinderile cu mai multi angajati se face planificarea concediilor de odihna la inceputul fiecarui an calendaristic. In anumite domenii din economia austriaca, exista o serie de firme care acorda al „13-lea salariu” angajatului ca bonus de vacanta.  Exista si prevederea care stipuleaza ca in cazul in care angajatul se imbolnaveste pe durata concediului de odihna si durata bolii este mai mare de trei zile, perioada respectiva nu va fi socotita concediu de odihna, cu conditia ca imbolnavirea sa fie anuntata imediat la angajator si atestata de un certificat medical.
Prevederi legale pentru un nou angajat
În primele sase luni din primul an de munca, dreptul noului angajat la concediu de odihna este calculat proportional cu timpul lucrat. De la începutul lunii a saptea, angajatul va beneficia de concediu de odihna complet.

 Germania

 Salariatii beneficiază de concediu de odihna în fiecare an, a carui durata minima este de 20 de zile lucratoare  in cazul in care se lucreaza 5 zile pe saptamina si 24 de zile in cazul in care se lucreaza  6 zile pe saptamina. Durata efectiva a concediului de odihna se stabileste pe baza prevederilor contractului individual de munca și a contractelor colective de munca aplicabile. Pentru tinerii cu virsta cuprinsa intre 16 si 18 ani, durata concediului de odihna poate fi prelungita cu 1-2  zile. 

Concediul de odihna anual trebuie de regula folosit pina la sfirsitul anului calendaristic. În situatia in care acesta nu se poate efectua, concediul de odihna poate fi transferat in anul urmator, cu conditia sa fie efectuat pina cel tirziu la data de 31.03. a anului urmator.

In Germania functioneaza procedura planificarii concediului pentru anul urmator. Perioada calendaristica in care se efectueaza concediul de odihna se stabileste in functie de dorinta angajatului exprimata prin cerere scrisa si aprobarea angajatorului. Daca mai multi angajati doresc sa plece in concediu, angajatorul va fi nevoit sa aleaga candidaturile dupa diverse criterii sociale (familie, copii etc.). Vor fi luate in consideratie vacantele copiilor scolari, concediul sotului, nevoia de a se restabili dupa o imbolnavire grava, virsta angajatului si ultimele concedii ale acestuia. In cazul in care apar neintelegeri intre parti cu privire la perioada de efectuare a concediului de odihna  se poarta negocieri pina la intelegere.

Mentionam ca in cazul concedierii sau demisiei, angajatul are dreptul la plata partiala sau totala a concediului de odihna din anul respectiv dupa cum urmeaza:

• daca incetarea contractului de munca are loc in prima jumatate a anului, drepturile banesti pentru concediul de odihna se calculeaza in functie de perioada lucrata.
• daca incetarea contractului de munca are loc in a doua jumatate a anului drepturile banesti sunt aferente intregului concediu de odihna. Astfel, daca un angajat  a  inceput activitatea in 01.01.2017 la un angajator si acesta l-a concediat in 15.09.2017, perioada in care nu s-a luat concediu de odihna, angajatul are dreptul la concediul minim anual. In general, fiindca raporturile de munca au incetat, angajatorul trebuie să plătească concediul. Aceeasi prevedere legala se aplica si in cazul in care  angajatul isi da demisia in a doua parte a anului. (socinpedia-germania)

Daca angajatul s-a imbolnavit in timpul concediului, acesta trebuie sa informeze angajatorul si sa ii duca documentele medicale doveditoare pentru prelungirea sau intreruperea concediului de odihna aprobat initial, in functie de caz. (socinpedia-zile libere)

Daca doriti sa aflati care sunt drepturile legale de care poate benficia cetateanul roman care munceste in Germania lecturati materialul care se gaseste AICI

Franta

Cetatenii francezi si cetatenii romani care lucrează în Franta beneficiază de 2,5 zile de concediu pentru fiecare luna muncita. Din acest calcul reiese ca într-un an unui angajat ii revin 24 de zile calendaristice de concediu daca nu se lucreaza simbata si 30 de zile de concediu in cazul in care se lucreaza simbata in respectiva societate. Acest concediu poate fi efectuat si fractionat, dar regula nationala este ca fiecare fractie sa aibe o durata de cel putin 2 sapatamini.

Romania

Salariatii beneficiază de concediu de odihna în fiecare an, a carui durata minima este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a acestuia se poate negocia de angajat și angajator și se stabileste în contractul individual de munca, cu respectarea legii și a contractelor colective de munca aplicabile. De aceleasi drepturi beneficiază si salariatii cu contract individual de munca cu timp partial, întocmai ca si cei încadrati cu timp integral.

De altfel, exista si perioade care nu sunt incluse in durata concediului de odihnă anual, precum sarbatorile legale în care nu se lucrează si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil.

De asemenea, perioadele în care salariatul se afla în incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav nu sunt nici ele incluse în durata concediului de odihna anual, ci se considera perioade de activitate prestată. Daca aceste situatii au aparut în timpul concediului de odihna, acesta se întrerupe, urmind ca restul zilelor sa fie efectuate de salariat la încetarea respectivelor situații.

Angajații care lucreaza în conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, persoanele cu handicap și tinerii în virstă de pină la 18 ani beneficiază de 3 zile lucratoare suplimentare de concediu de odihna.